Între MAGA și Macron. Pariază Nicusor Dan mai degrabă pe Trump decât pe UE? Momentele definitorii

Nicușor Dan a fost nevoit și probabil va mai fi în situația de a alege între SUA lui Trump și UE. Nu e o postură ușoară pentru un președinte de stat. Predecesorii săi, poate mai puțin Iliescu, au știut foarte bine ce au de făcut pe plan extern. Parteneriatul euro-atlantic era solid. România avea parteneriat strategic cu SUA, era apărată de NATO și membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Acum, ordinea mondială este în continuă metamorfoză, liniile de politică externă, clare până mai ieri, devin difuze. SUA lui Trump nu mai e ce era SUA de dinainte. NATO nu se știe cât mai e de folos Europei. Marile puteri europene încearcă să se desprindă de America, deși sunt încă divizate. Apar noi războaie, noi provocări și noi state care amenință democrația și dreptul internațional.

Cel mai recent episod pe care unii l-au calificat drept o apropiere fără echivoc a României de Statele Unite și o relativă îndepărtare de marile puteri europene a fost rapiditatea cu care România a acceptat solicitarea lui Trump privind instalarea de echipamente defensive pe teritoriul României. 

„Da-ul” hotărât al Bucureștiului vine în contrast cu atitudinea reticentă a altor state europene sau cu „Nu-ul” la fel de hotărât al Spaniei. 

Cum au răspuns alte state la solicitarea americanilor de a găzdui echipamente sau soldați și cum s-au raportat la operațiunea militară din Iran

Războiul declanșat de SUA și Israel în Iran a fost o decizie unilaterală în raport cu statele europene. Acestea nu au fost consultate. La fel cum Trump le-a luat prin surprindere atunci când l-a extras pe Nicolás Maduro din Venezuela. Potrivit unei analize a Consiliului pentru Relații Internaționale, țările din Europa au viziuni diferite când vine vorba de operațiunea SUA-Israel. 

„Încă o dată, liderii europeni s-au trezit în postura de a reacționa la un conflict pe care nu-l anticipaseră și nici nu-l pregătiseră – și în care aveau puțină influență directă. Rezultatul a fost un răspuns european izbitor de divizat.”

Marea Britanie a avut o poziție reținută. A condamnat Iranul pentru practicile sale nedemocratice și pentru eforturile de a dezvolta arma nucleară, dar a îndemnat la înțelepciune astfel încât conflictul să nu escaladeze. Inițial nu a permis SUA folosirea bazei sale militare Diego Garcia din Insulele Chagos, dar apoi a revenit asupra deciziei și a dat undă verde americanilor.

Franța, răspuns tăios. Spania, tranșantă

Președintele francez Emmanuel Macron a fost mult mai tranșant. El a subliniat că un conflict militar în afara dreptului internațional va destabiliza întreaga omenire. În plus, a cerut reunirea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Și Macron a condamnat riposta Iranului însă și nu s-a angajat într-un conflict direct cu Washingtonul. El a ordonat ca portavionul Charles de Gaulle, resursele aeriene și fregata-escortă să plece spre Mediterană, pentru a apăra interesele franceze în regiune. 

Cancelarul Friedrich Merz a fost mai clar în susținerea americanilor. A subliniat că Iranul este într-adevăr o amenințare pentru lumea occidentală și că diplomația a eșuat. „Acum nu este momentul să le ținem prelegeri partenerilor și aliaților noștri”, a spus el înainte de a zbura la Washington. În timpul vizitei sale la Casa Albă, Merz a menționat că este „pe aceeași lungime de undă” cu SUA, dar a rămas tăcut când Trump i-a criticat pe unii dintre omologii săi europeni. El a subliniat că Germania intenționează să colaboreze cu Statele Unite pentru a se pregăti pentru „ceea ce va veni a doua zi” după conflict.

Singurul premier care a spus un „Nu” tranșant Statelor Unite a fost cel spaniol, Pedro Sanchez. Acesta nu a permis forțelor SUA să folosească bazele militare spaniole în conflictul cu Iranul. 

În contrast, liderii din Europa de Est și Sud-Est – Polonia, Cehia, Țările Baltice, România – și-au exprimat sprijinul ferm, notează Consiliul pentru Relații Internaționale.  

*** Fondat în 1921, CFR este o organizație independentă, un think-tank care reunește experți în diferite domenii. Scopul este de a genera idei și analize relevante privind probleme importante cu care se confruntă Statele Unite și lumea.

Un alt episod care poate semnala o apropiere mai mare de Statele Unite, decât de puterile europene a fost prezența președintelui la Consiliul de Pace al lui Trump. 

Nicușor Dan, parțial pe contrasens cu marile puteri europene în privința Consiliului de Pace al lui Trump

Nicușor Dan a fost participantul cu cel mai mare rang la Consiliul de Pace al lui Donald Trump. Singurul președinte al unei țări care nu e membru, ci doar observator. 

Italia, în calitate tot de observator, a trimis și ea un reprezentant. Nu a mers însă premierul Giorgia Meloni, chiar dacă e apropiată de Trump, ci ministrul de Externe. Nici Polonia, de asemenea apropiată de SUA, nu a trimis președintele sau premierul, ci un consilier al șefului statului. 

Doar din partea Ungariei a fost prezent premierul Viktor Orban. 

Ce a obținut Nicușor Dan de la Trump. Ovaționat în România, după ce s-a ales cu o fotografie și o întâlnire pe hol cu Marco Rubio

Nicușor Dan a ținut un discurs în fața audienței și a făcut câteva fotografii cu Trump, JD Vance și cu Marco Rubio. Pozele cu Trump și Vance au fost surprinse într-un moment în care președintele Trump îi saluta de bun venit pe toți participanții. Iar pe Marco Rubio a reușit să-l prindă pentru scurt timp pe holuri. 

O parte a opiniei publice a văzut gestul lui Nicușor Dan ca o îndepărtare de UE, dat fiind că marile puteri europene au fost reticente la noua construcție politică a lui Trump. 

Franța a spus chiar de la jumătatea lunii ianuarie că „nu intenționează să răspundă favorabil în această etapă la invitația de a se alătura Consiliul pentru Pace”. Replica l-a înfuriat pe Trump care l-a amenințat pe Macron că va pune taxe de 200% pe vinurile din Hexagon și pe șampania franțuzească. 

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Germania nu se poate alătura Consiliului din „motive constituționale”. El s-a referit la puterile extinse pe care le are Trump în calitate de președinte al forului. 

Și Marea Britanie a decis să se abțină, momentan, de la aderarea la acest proiect. Liderii britanici au transmis îngrijorări cu privire la un posibil rol al lui Putin într-un consiliu care vorbește despre pace, în contextul în care Rusia derulează de mai bine de patru ani un război împotriva Ucrainei. 

Și momentul scandalului legat de Groenlanda l-a pus pe președintele Nicușor Dan într-o ipostază dificilă. În contrast cu majoritatea statelor europene care au fost scandalizate de pretențiile lui Trump de a o anexa, România a avut o poziție ambiguă. 

Nicușor Dan și poziționarea ambiguă față de Groenlanda

Într-o declarație de presă susținută după reuniunea Coaliției de Voință de la Paris, Nicușor Dan a avut un răspuns evaziv legat de intenția lui Trump de a anexa Groenlanda. 

În ciuda afirmațiilor belicoase ale președintelui SUA, Nicușor Dan a încercat să minimalizeze intențiile sale. 

 „În cazul Groenlandei, nu vorbim despre o intenţie oficială a administraţiei Statelor Unite. Este vorba despre o situaţie total diferită: un teritoriu autonom, NATO, parte a coroanei daneze, deci nu se pune problema”, a spus Nicuşor Dan, potrivit Digi24.

Două săptămâni mai târziu, când scandalul dintre UE și Trump escaladase, Nicușor Dan a postat un mesaj prin care nu s-a poziționat de partea europenilor. 

„Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici în legătură cu evoluțiile recente. Trebuie să reluăm dialogul direct între noi, la nivelurile diplomatice adecvate”, a transmis Nicușor Dan, potrivit G4Media. 

Președintele român invita la dialog în contextul în care statele europene erau furioase pentru că Trump le amenința cu tarife vamale pe cele care susțin cauza Groenlandei și a Danemarcei. G4Media remarca faptul că mesajul venea chiar în ziua în care administrația prezidențială confirma că Trump a invitat România la Consiliul de Pace. 

Câteva absențe notabile ale președintelui de la evenimente care l-ar fi putut apropia de liderii europeni au ridicat de asemenea semne de întrebare. 

Absența lui Nicușor Dan de la ONU, Davos și Munchen

Nu puțini s-au întrebat de ce a decis șeful statului să meargă la Conferința de Pace a lui Trump, în ciuda reticenței marilor puteri europene, dar a lipsit de la reuniuni cu greutate. Este vorba despre ONU, Davos și Munchen. 

Legat de Davos, consilierul Marius Lazurca a rostit o frază care a devenit virală. 

„Mesajul domniei sale (n.r. Nicușor Dan) către români fiind: «nu umblu teleleu prin lume când sunt lucruri atât de importante care reclamă prezența mea în țară, mai cu seamă când consilierii mei nu îmi pot construi suficientă substanță pentru prezența mea la Davos»”, a spus Lazurca, potrivit Libertatea.

Nicușor Dan a insistat că nu putea merge la Davos dacă România nu are o strategie clară. 

De ce nu a fost Nicușor Dan nici la Munchen

Președintele nu a mers nici la Conferința de Securitate de Munchen. S-a discutat despre securitatea Europei, despre necesitatea de a compensa atitudinea oscilantă a SUA. Concluzia a fost că e nevoie de cooperare între statele europene. Un alt subiect a fost legat de Ucraina și Rusia, un război care privește direct România. 

O altă temă importantă a fost legată de evoluția ordinii internaționale, competiția globală și de schimbările tehnologice în privința echipamentelor militare. Toate sunt teme care privesc direct și România. Dar președintele a spus pas inclusiv acestei reuniuni. 

Nicușor Dan insistă că România nu trebuie să aleagă între SUA și UE

Întrebat direct despre aceste absențe, în contrast cu prezența oarecum surprinzătoare la Consiliul de Pace, Nicușor Dan nu a putut oferi un răspuns convingător. S-a înțeles că pentru Davos și Munchen România nu a avut nicio strategie pusă la punct. Dar pentru Trump, da. 

„Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la Munchen nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis. 

De ce am venit aici? Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate, în condițiile în care în lumea actuală toate lucrurile sunt legate între ele. 

Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, s-a justificat Nicușor Dan.

Președintele a anticipat criticile și a dat asigurări că aparențele sunt înșelătoare. Nu ar fi necesar ca România să aleagă între UE și SUA, a insistat el. 

„Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite. Ăsta e motivul pentru care am venit. 

Bineînțeles, în subtext, se pune întrebarea pe care am auzit-o încă din campania electorală: cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem, iar aici Comisia Europeană însăși a fost reprezentată”, a subliniat șeful statului, potrivit Digi24. 

Umbrela nucleară a lui Trump, un alt moment-cheie din relația lui Nicușor Dan cu Europa

Problema ridicată de Emmanuel Macron privind extinderea umbrelei nucleare franceze pentru a proteja toate statele europene, o acțiune complementară și nu potrivnică NATO, a divizat iar națiunile. 

România a fost printre cele care au refuzat voalat. Nicușor Dan a evitat un răspuns direct la invitația lui Macron. A spus că România are un parteneriat strategic cu Franța și el poate fi extins. În schimb, o parte a răspunsului său a indicat clar direcția. 

„România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară a NATO, oferită de Statele Unite. Apoi, ca țară membră NATO, România participă la deciziile și programele cu componentă nucleară care se iau în cadrul Alianței. Din acest punct de vedere, România este acoperită, este sub o umbrelă nucleară”, a argumentat președintele Nicușor Dan, în timpul unei vizite la Varșovia.

Aflat chiar într-o conferință comună cu omologul său polonez, Nicușor Dan s-a aliniat practic viziunii acestuia din urmă. Deși Karol Nawrocki e caracterizat de un scepticism pronunțat la adresa UE. 

În schimb, premierul Donald Tusk are o cu totul altă viziune. Polonia nu numai că a răspuns afirmativ inițiativei, chiar dacă este mult mai apropiată de SUA decât România. Polonia a participat la negocierile incipiente. 

„Ne înarmăm împreună cu prietenii noștri, astfel încât dușmanii noștri să nu îndrăznească niciodată să ne atace.” A răspuns entuziast inițiativei, pe X, prim-ministrul polonez. Gestul l-a făcut pe Karol Nawrocki să exclame că premierul Poloniei negociază pe la spatele său cu Emmanuel Macron. 

Ce propune Franța, cine e interesat de ofertă

Practic, Franța a propus extinderea rolului arsenalului său nuclear pentru a proteja și alte state europene. Inițiativa presupune cooperare, exerciții comune. Plus desfășurarea de avioane franceze cu rol nuclear în state aliate. În Europa, doar două puteri au focoase nucleare. Franța are în jur de 300, iar Marea Britanie în jur de 250, potrivit BBC. 

Propunerea a fost îmbrățișată de Germania, de exemplu. Aceasta s-a angajat să nu producă arme nucleare, din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. În plus, nu se mai poate baza total, ca orice alt stat din Europa, pe apărarea oferită de NATO, în lumina noilor politici de la Casa Albă. Singurele îngrijorări sunt că umbrela nucleară franceză nu are extinderea și capacitatea celei a NATO. În plus, ar fi sub comanda exclusivă a Palatului Elysees, scrie Currier International.

Președintele Franței a anunțat inclusiv exerciții militare nucleare comune cu Germania, țară pe care a numit-o ”partener-cheie în cooperarea în domeniul descurajării nucleare”, potrivit Deutsche Welle.

Macron a spus că și alte țări au demarat discuții despre acest proiect: Marea Britanie, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, potrivit Hotnews. 

De ce nu intră Nicușor Dan în PPE?

Și, în sfârșit, un alt moment decisiv pe care Nicușor Dan îl tot amână. Este vorba despre aderarea la un grup politic european. Are oferte și din partea Renew, și din partea PPE. Dar deocamdată e în intervalul celor „45 de minute” în care cântărește. 

Deși e filofrancez, Nicușor Dan se gândește probabil că Emmanuel Macron este în ultimul an de mandat. Fără puterea acestuia, Renew va fi irelevant în Parlamentul European. Decizia care ar fi de așteptat este să se înscrie în familia popularilor europeni, cea mai puternică de altfel. Și totuși, Nicușor Dan nu face pasul care i-ar permite să stea la masă cu greii Europei. Să fie informat la secundă, direct de la sursă. Să aibă acces direct la tot ce se întâmplă și se decide important în Uniunea Europeană.