Vladimir Putin nu este omul care să aibă nevoie de motive întemeiate pentru a justifica un război precum cel început împotriva Ucrainei, dar pretextele îi prind foarte bine pentru a-și justifica “dreptul” de a invada o țară. Există destui imbecili care să-i ofere pe tavă pretexte justificative și, din păcate, unul dintre ei este Joe Biden.
După ce a recitat la Varșovia un discurs bun, care i-a fost scris cu atenție și a mai șters ceva din impresia lăsată de prestațiile europene jenante ale incompetentei Kamala Harris, Moș Gafă a ținut cu totdinadinsul să-și “aducă aportul”, încheindu-și discursul cu o contribuție personală: “For God’s sake, this man cannot remain power!“ (“Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere!”)
Pentru Putin și acoliții săi interni și externi, prostia lui Biden a produs “dovada” că, de fapt, Washingtonul și aliații săi din NATO urmăresc schimbarea regimului de la Moscova scoțând pe tapet acuzația de durată că Washingtonul duce, consecvent, o politică de ”regime change”. Or, le-a transmis Kremlinul, Putin nu e nici Manuel Noriega, nici Saddam Hussein, iar Rusia nu este Panama sau Irak.
Urmările gogomăniei lui Biden au venit rapid. La Washington, Casa Albă și Departamentul de Stat au încercat să dreagă busuiocul, “clarificând” că Biden a vrut să spună altceva decât a înțeles nu doar Putin, ci toată lumea. Aliații – de la președintele Franței la Secretarul General al NATO – s-au delimitat și ei rapid de afirmația imbecilă a lui Biden.
Că în America te referi, public, la Kamala Harris ca la “First Lady”(!?!), mai e cum mai e, dar când calci în străchini geopolitice, rezultatele sunt altele – una este să fii ținta ironiilor de tot felul și alta este să fii perceput ca un ageamiu în chestiuni ce pot implica soarta multor milioane de oameni. Pretextul oferit de Biden i-a servit lui Putin spre a amâna negocierile care ar fi trebuit să înceapă marți, 29 martie, în Turcia.
Biden nu a înțeles nimic din urmările unor gafe anterioare. Abia instalat la Casa Albă, l-a numit pe Putin „criminal”. Nu după multă vreme însă i-a transmis că ar dori să aibă un dialog, o întâlnire. Evident, răspunsul a fost „Niet” – dacă sunt un criminal, de ce vrei să ne întâlnim? Că eu îl numesc pe Biden imbecil e una, că un șef de stat numește, public, alt șef de stat „criminal” și „măcelar” e alta, mai ales când știe că nu-i dă mâna să se angajeze într-un război cu „măcelarul” sau că vrea să joace un rol în negocieri ce pot duce măcar la încetarea măcelului din Ucraina, dacă nu poate face mare lucru în legătură cu viitorul locului respectiv.
Rămas fără obiectul muncii – adică lustruirea marilor fesieri ai președintelui Traian Băsescu, deveniți de câteva zile, prin verdictul definitiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, ditamai târtița puturoasă a turnătorului „Petrov” –, lustragiul de serviciu se reorientează și publică un text encomiastic avându-l drept icoană pe Joe Biden.
În prima parte aflăm că discursul lui Biden de la Varșovia constituie nașterea “Doctrinei Biden”. Cum altfel – doctrina și drezina. În partea a doua a textului aflăm, ca de obicei, cine sunt câțiva dintre prietenii lustragiului, ce cărți au scris etc. Apoi lustragiul se recomandă președintelui american drept „un cetățean american născut în România autocratică.”
E o modestie surprinzătoare la văxuitorul nostru, așa că se cuvine să aducem cuvenitele completări. Prima – instaurarea și consolidarea dictaturii comuniste în România a fost sprijinită și de părinții lustragiului – mai întâi ca propăvăduitori ai „visului de aur al omenirii – comunismul” de la microfonul Centralei, aka Radio Moscova, apoi chiar de la „fața locului” – România.
A doua – cât a trăit în România, lustragiul a văxuit și el bocancii unuia dintre autocrați – Nicolae Ceaușescu. Apoi, ajuns în Occident, l-a denunțat cu aceeași fermitate cu care îl lăuda în țară.
A treia – se pare că, uneori, gustul lustruitului se moștenește. Urmând exemplul lustruitului cizmelor lui Stalin („părintele popoarelor”) practicat de prima generație, a doua generație a lustruit nu doar bocancii lui Ceaușescu. A lustruit, preț de câteva sute de pagini, și pantofii președintelui Ion Iliescu. E drept, apoi i-a sugerat lui Moș Crăciun să aducă drept dar românilor dispariția lui Ion Iliescu. Apoi a lustruit – timp de peste un deceniu – statuia președintelui Traian Băsescu. După venirea altui președinte la Cotroceni, ar mai fi lustruit, dar o eroare de calcul preelectoral l-a lăsat pe văxuitor fără cremuri, vax (albina), cârpe de bumbac, perii și periuțe specializate.
Deocamdată, cu statuia președintelui Băsescu binișor avariată și rămasă fără sepepiști de stat și cu sepepiști de presă ușor în derivă, lustragiul s-a reorientat spre un președinte mai aproape de casă.
În sfârșit, cum văxuitorul nostru transatlantic își termină scrisoarea către președintele Biden cu „I thank you, Mr. President!”, cred că șeful executivului american s-ar cuveni să-i răspundă lustragiului cu binemeritatul „You’re welcome, Shoeshine boy!”
Text preluat de pe blogul scriitorului Liviu Antonesei.
A ramas fixat pe licuriciul cel mare ca Basescu. Licuriciul mare nu va simti nici o schimbare….
Micul Boc da acatiste la biserica ca s-a orientat din timp. Altii au fost mai prosti!
Let’s go Brandon !
“For God’s sake, this man cannot remain power! We need a puppet instead!”
Asta era textul intreg, dar a uitat finalul :)))
Tizminetsky Jr. nici măcar nu-și închipuie cît de mic a început să fie, fără ajutoru’ lu’ „organili” Statului Parale(l)u de la Bukale…
Așa cum se știe că „întreg șiru’ ierarhic din spatele lui face un pas IDENTIC ȘI LA FEL „la dreapta” sau „la stînga” cînd șăfu’ Sărviciului să mișcă”, și cum se știe că s-a întîmplat cu Năstase și cu Dragnea dupe ce fură băgați dupe gratii (deci, în funcție de prezența dungii roșii pă bolintin), la fel va face Statu’-Palmă-Barbă-Cot-Călare-P’-Un-Iepure-Șchiop Paralel un „pas” dă distanțare dă elucubratoru’ ‘telektual dă păstă Baltă. Normal că, la momentele importante, Departamentu’ dă Stat va întreba p’în Ambasadă Statu’ Parale(l)u dacă TeezMe’ este în grațiili lu’ „organili”, iar răspunsu’, foarte probabil, va fi „Niet!”, ca în bancu’ spus recent de ambasadorul rus lu’ ringhiru’ șoroșizd: Churchill îl sună pe Stalin, ăla ridică receptorul și are loc dialogul: „Niet!”, „Niet!”; Stalin ascultă, spune apoi: „Niet!”, „Niet!”, „Niet!”, „Da!”, „Niet!”, și încă de două ori „Niet!”, „Niet!”. Prezent acolo și Molotov, la final, el întreabă: „Tovarășe Stalin, spuneți-mi, vă rog. La ce întrebare a lui Churchill ați răspuns cu DA?”. Stalin îi răspunde: „La întrebarea dacă îl aud bine”…”
Un sicofant din numeroasă pleiada de lustrangii cu guler alb dar ca orice pasare și asta tot pre limba sa pieri- va….
Multe tari erau si acum colonii dacă lumea nu era bipolara ,nu vedeti ca USA lăsată singură parjoleste tot unde sunt resurse acolo vrea „democrație ” vezi langa ei Haiti
Astia doi, desi s-au detestat dintotdeauna, s-au facut frate cu dracul in primii ani in SUA, dracul fiind celalalt, pina s-au vazut cu sacii in caruta (cu ani in urma si-au dat unul altuia, pe rind, recomandari laudative – de un ridicol indescriptibil – necesare ocuparii unor sinecuri pentru „disidentii comunisti pro-americani” smecheri), dupa care au inceput sa-si care suturi in fund in public. Suturi binemeritate de altfel. Si de unul, si de celalalt.
Dupa ce Tismaneanu s-a repezit hamesit sa exploateze gafa senilului presedinte american, Casa Albă și Departamentul de Stat, lansate intr-un nou damage control, au dat citeva galeti bune de apa si la moara lui Tudoran.
Dar, prudent si precaut cum ii e felul (fiindca andosarea Casei Albe și a Departamentului de Stat nu i s-a parut suficient de acoperitoare), ca sa poata sa-i mai arda un sut fostului sau pretenar de ocazie, Volo, de pe o pozitie 100% corecta politic, adica fara sa lase loc vreunei interpretari, sut si de data asta la fel de binevenit si pe deplin meritat, Tudoran postuleaza ritos pozitionindu-se politic cu maxima precizie chiar din primul paragraf:
„Vladimir Putin nu este omul care să aibă nevoie de motive întemeiate pentru a justifica un război precum cel început împotriva Ucrainei, dar pretextele îi prind foarte bine pentru a-și justifica “dreptul” de a invada o țară.”
Poate il intreaba cineva pe Tudoran pe ce se bazeaza. Adica: sa enumere, ca sa aflam si noi, razboaiele purtate de Putin in trecut, tarile pe care le-a invadat si pretextele de care s-a folosit. Am zis Putin, nu Lyndon B. Johnson, nu Clinton, nu GWBush, nu cuplul Obama-Biden.
Alt jurnalist deștept: după ce l a făcut măcelar, Biden ar fi trebuit să se ascundă și să spună că îl așteaptă pe dictator la masa negocierilor de pace. Și înțelegem de la acest mare jurnalist că șleahtă de criminali de la Kremlin a a fost aleasa democratic, de popor…