Invitaţie la lectură în lumea magică, plină de culoare şi imagine

„Oamenii mari care au făcut România Mare“

Volumul „Oamenii mari care au făcut România Mare“, de Lucia Hossu-Longin, va fi lansat, miercuri, 28 noiembrie, de la ora 17.00, la Institutul Cultural Român. Cartea, publicată la Editura Hyperliteratura, este o panoplie a marilor personalități care au făurit statul național român, părinții fondatori ai Marii Uniri.
Alături de autoare, la lansare vor participa Andrei Ruse, scriitor și managerul editurii Hyperliteratura, prof. dr. Dumitru Preda, istoric, Ioana Diaconescu, scriitoare, Theodor Hossu-Longin, coordonatorul volumului.

„Știam din episoadele pe care le-am dedicat închisorii de la Sighet, ca spațiu concentraționar pentru elita autohtonă, că aici au fost exterminați marii artizani ai Unirii, începând cu Iuliu Maniu, Alexandru Lapedatu, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, generali ai Marelui Război, printre care Henry Cihosky, istorici ca Ion Nistor și Ioan Lupaș, care au auferit ani grei de detenție. Academicianul Ioan Lupaș a fost literalmente bătut la Sighet. Peste viața și faptele lor s-a așternut lespedea uitării. Doar câteva muzee județene de la Cluj, Oradea, Arad, Sibiu, Baia Mare, Sighet, Alba Iulia mai păstrează săli ale generației eroice, ale generației care ne-a dat o țară. Așa s-a născut proiectul Oamenii mari care au făcut România Mare, unind documente și mărturii din muzee rurale (Băsești, Șișești, Săliște, Bădăcin, Sântimbru, Giulești, Rășinari, Ciucea, Agriș), vocile unor compatrioți care își amintesc biografiile părinților fondatori, ale istoricilor prestigioși care vin în întâmpinarea Centenarului cu lucrări și cercetări noi“, mărturisește autoarea.
Din 1991, Lucia Hossu Longin a început realizarea serialului documentar „Memorialul Durerii” , care a ajuns în prezent la peste 200 de episoade difuzate, serial consacrat spaţiului concentraţionar românesc şi rezistenţei românilor în faţa comunismului. Serialul a fost achiziționat și de Arhivele Hoover din SUA și de Biblioteca Congresului din Washington. Episoade din serial, dar şi alte filme documentare ale autoarei, au fost selecţionate la marile festivaluri de televiziune de la Monte Carlo, Biarritz, Prix Europe sau Prix Italia. Episoade din „Memorialul Durerii” au fost difuzate și pe TV5, în Franţa, la Videoteca din Paris sau de Televiziunea Franco-Germană ARTE.
A realizat numeroase documentare care au fost selecţionate la festivaluri internaţionale: Hobiţa lui Brâncuşi, România versus Cheng, Visul (portret Liviu Ciulei), 21 de fotograme care au intrat în istorie, Cardinalul Iuliu Hossu, Sebastian (selecţie la Prix Italia – 2006), Regele nu moare (selecţie la Festivalul internaţional de Televiziune de la Biarritz, Franţa – 2009, Prix Italia – 2009 şi Premiul special al Juriului UCIN – 2009). Documentarul Regele nu moare a fost proiectat, în premieră, două seri consecutiv la Paris, în Teatrul „La Huchette”, unde se joacă de 50 de ani neîntrerupt Eugen Ionescu.

Volumul Memorialul Durerii – O istorie care nu se învaţă la şcoală şi colecţia de 36 de DVD-uri conţinând 36 de filme au apărut în aprilie 2007 la Editura Humanitas, prin colaborarea cu IICCR şi TVR Media. În iunie 2009, a tipărit volumul Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa la Editura Humanitas, iar în luna septembrie a aceluiași an i-au apărut cartea şi colecţia de 8 filme Memorialul Durerii – Seria neagră la TVR Media. În noiembrie 2013, a publicat Memorialul Durerii – Întuneric şi Lumină şi colecţia de 58 de DVD-uri editată de TVR Media şi TVR 2, la Editura Humanitas. Volumul prezent, Oamenii mari care au făcut România Mare este o nouă filă a proiectului Memorialul Durerii și are la bază o serie de emisiuni dedicate personalităților istorice care au contribuit enorm la Unirea din 1918.

“Cartea secretelor”

Eugen Ovidiu Chirovici, autorul bestsellerului internațional Cartea oglinzilor revine cu un thriller excepțional despre capcanele memoriei și despre imaginea distorsionată pe care o avem atunci când vorbim despre evenimente din trecut. „Un roman convingător, impecabil, complet – unul dintre cele mai frumoase ale momentului ”(Corriere della Sera, Italia), „un suspans obsedant, care nu-ți lasă timp nici să respiri” (Le Figaro Littéraire, Franța), „un roman intens si labirintic, ce ne poartă prin meandrele memoriei” (Le Soir, Belgia), titra presa internațională după apariția Cărții oglinzilor. Așa cum primul său roman tradus în 38 de limbi a fost primit cu entuziasm atât de public, cât și de critica literară, Cartea secretelor se anunță a fi un eveniment de excepție. Iată ce scrie despre acestă publicație Daily Telegraph:  „O colecție de scamatorii încântătoare… Dacă moda romanelor polițiste atât de minuțios construite pare să fi trecut, asta se întâmplă probabil și pentru că puțini scriitori sunt în stare să ofere astăzi ceea ce oferă Chirovici”. Publicată în Anglia, Olanda, Ungaria şi Rusia,  unde s-a clasat deja pe primele locuri în topul celor mai vândute cărți, Cartea secretelor va apărea în 2019 în alte peste 20 de țări printre care Statele Unite, Franța și Germania.

Nu poţi avea încredere în propriile amintiri. Nu poţi avea încredere nici în relatările altora. Aşadar, cum poți să afli ce s-a întâmplat cu adevărat în noaptea aceea?

Psihologul James Cobb susține într-o noapte ploioasă, la New York, o prezentare despre arta recuperării memoriei pierdute. La plecare este abordat de un străin: un om aflat pe moarte, care îi povesteşte că, în urmă cu aproximativ patruzeci de ani, s-a trezit într-o cameră de hotel alături de o femeie ce fusese ucisă, dar nu își aminteşte ce s-a întâmplat. Cobb trebuie să afle dacă are de-a face cu un om nevinovat sau cu un criminal. Însă ițele acestui mister vechi sunt mult mai încâlcite decât par la prima vedere.

Eugen Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul lui roman în limba engleză, Cartea oglinzilor, devenit între timp un bestseller internațional tradus în 38 de limbi. Economist, jurnalist, scriitor și pictor, Chirovici a publicat peste 1.000 de articole în România și în străinătate și este autorul a numeroase romane și cărți de eseistică și istorie economică. În ultimii 15 ani a fost publicat exclusiv de Editura RAO.

“Negustorul de manuscrise”

Un thriller care îți dezvăluie dedesubturile traficului de manuscrise rare.

O bandă de hoți pune la cale un furt spectaculos dintr-o cameră de valori aflată la subsolul Bibliotecii Firestone de la Universitatea Princeton.

Prada este neprețuită, însă universitatea a asigurat-o pentru 25 de milioane de dolari. Bruce Cable este proprietarul unui magazin de carte, însă câștigă bani buni ca negustor de cărţi rare şi ediţii princeps, cochetând uneori cu piața neagră a cărților și a manuscriselor furate. Mercer Mann este o tânără romancieră care suferă din pricina lipsei de inspirație. Ea este abordată de o femeie elegantă și misterioasă care încearcă să o implice într-o poveste periculoasă, dar captivantă. O sumă considerabilă de bani o convinge pe Mercer să accepte o misiune sub acoperire, astfel că se infiltrează în cercul de prieteni al lui Bruce Cable.

“Cel mai bun autor de thrillere în viată”, apreciază Ken Follett

“Un amestec plin de farmec între o misiune de spionaj şi o aventură de-o vară, în mijlocul căruia se afla un personaj cu două feţe”, afirmă The Sunday Times

O intrigă captivantă, care vă va îndemna să devoraţi fiecare capitol şi vă va face să vă întrebaţi dacă nu cumva sunteţi complice la acest jaf perfect”, scrie Heat

“Grisham ne prezintă un roman şarmant, de o inteligenţă fină, într-o proză delectabilă”, consideră The Times

“Un roman incitant… proaspăt… şi care dă dependent”, titrează USA Today

Două noi cărți de iarnă din colecția “Poveștile Cristinei”

Duminică, 25 noiembrie, s-au lansat două noi cărți de Cristina și Alex Donovici: Țup, salvatoarea iernii (ilustrată de Stela Damaschin-Popa) şi O iarnă de povești (cu ilustrații de Annabella Orosz). Evenimentul a avut loc la în Sala Epika din Grand Cinema & More (Băneasa Shopping City).

Lansarea a cuprins și o piesă de teatru pentru copii pusă în scenă de trupa Teatropolis Junior.

ȚUP, salvatoarea iernii de Alex Donovici, este continuarea volumului Țup. Imposibil e doar un cuvânt. Simpatica ciocârlie alături de un melc sprinten, cu cochilia plină de cărți, și o bufniță vegetariană salvează împreună pădurea și aduc iarna. Însă dincolo de povestea frumoasă a acestui miracol, scrisă într-un limbaj fermecător și ilustrată cu ingeniozitate de Stela Damaschin-Popa, cartea este o lecție despre prietenie și toleranță. Lumea nu e prezentată din perspectiva oamenilor, ci din cea a animalelor, învățând astfel copiii să empatizeze cu ele, să se raporteze la ele ca la semenii lor, să le prețuiască și să le respecte pentru ceea ce sunt. Mai mult, povestea ne arată cum să nu judecăm lucrurile după aparențe, să protejăm și să respectăm natura.

O iarnă de povești de Cristina și Alex Donovici este prima carte cu întâmplări de iarnă din seria Poveștile Cristinei. Dar personajele nu sunt cele pe care le-ai aștepta: fulgi de nea care visează să se topească în palma unui copil, îngeri salvați din zăpadă de fetițe, copii plecați în căutarea lui Moș Nicolae, elfi care ne dăruiesc Crăciunul. Aceste povestiri prind viață prin ilustrațiile Annabellei Orosz și provoacă, fără îndoială, imaginația celor mici. Sunt tot atâtea îndemnuri adresate lor, prin vocile calde, pline de afecțiune ale autorilor, la o atitudine deschisă și prietenoasă față de ceilalți, la bunătate și generozitate.

Cristina și Alex Donovici sunt creatorii fenomenului online PovestileCristinei.ro 
care a pornit din dorința de a-i dărui povești fetiței lor. Și apoi a crescut în dorința de a făuri povești pentru vremurile noastre, adaptate atât pentru nevoile părinților, cât și cele ale celor mici.
Cele două cărți s-au lansat în cadrul unui eveniment caritabil dedicat proiectului Bursa de Fericire.  În cea de-a doua parte a lansării trupa de teatru interactiv Teatropolis Junior a pus în scenă Cadoul de Crăciun, după povestea cu același nume din O iarnă de povești. Din distribuție fac parte: Andreea Brașovean, Daniel Nițoiu, Elena Vasilică, Sebastian Paul. Scenariu&regie: Sebastian Paul. Spectacolul a fost acompaniat de muzică live originală, compusă de Elena Vasilică. La chitară vor interpreta Alexandru Nucă și Elie J. Haddad.

Participarea la eveniment a fost pe bază de donație minimă pentru adulți și copiii de la 13 ani în sus. Copiii până în 12 ani au participat gratuit. Toate donațiile merg direct către Asociația Dăruiește Viață, pentru construcția primului spital de Oncologie și Radioterapie pentru Copii din România.

Laura Laurențiu și Curtea Veche Publishing pregătesc o carte de reţete ce va uni familia la masă – „Duminica la prânz”

Laura Laurențiu, cunoscută pentru blogul culinar retetecalamama.ro, devenit lauralaurentiu.ro, pregătește un volum de rețete ce se diferențiază nu doar prin tehnicile moderne și ușor de aplicat în orice bucătărie, ci și prin coagularea rețetelor în simple, dar creative meniuri de prânz pentru întreaga familie. Duminica la prânz, în curs de apariție la Curtea Veche Publishing, este o pledoarie pentru masa împreună măcar o dată pe săptămână, conţine 68 de reţete creative, cu specific variat, așezate în 320 de pagini delicioase. Cartea este disponibilă pentru precomandă cu autograful autoarei până pe 15 noiembrie, exclusiv pe curteaveche.ro.
Mâncarea, dincolo de rolul de a fi un combustibil al vieții, reprezintă și artă. Arta de a aduce împreună oamenii dragi și de a-i așeza la aceeași masă, nerăbdători să povestească și arta de a combina aromele în așa fel încât putem comunica prin gust și preparat, aducând experiențe noi pofticioșilor. Această carte își propune să încetinească ritmul alert al vieții cititorilor și a-i face să se așeze comod, pentru a asculta secretul – acela de a investi timp într-un prânz ce va aduce la masă toată familia. Cu toții merităm să simțim bucuria mesei liniștite în familie și să ne bucurăm de aceasta ca și cum ar fi o sărbătoare. Programul aglomerat, orele petrecute în fața calculatorului, traficul și mâncarea înfulecată în grabă te fac să uiți de adevărata valoare și de rolul social pe care mâncarea îl poate avea, aducând familia și în general oamenii împreună.

Duminica la prânz  este o carte inspirată de locurile, oamenii și bucuriile culinare pe care Laura Laurențiu le-a experimentat în câteva zeci de ani de bucătărit. Cu pură pasiune pentru tot ceea ce înseamnă gastronomie, cu dragoste și atașament pentru rădăcinile ei, bine ancorate în bucătăria bănățeană, autoarea noastră a continuat prin înlăturarea tuturor tiparelor și barierelor legate de gătit, condimentând preparatele din bucătăria tradițională cu un strop de savoare internațională. În prezent, vocea Laurei Laurențiu poate fi auzită pe lauralaurentiu.ro,  unul dintre cele mai citite bloguri culinare din online-ul românesc și în jurul căruia s-au dezvoltat comunități foarte mari și active în social media.

“Lumina unui nou început”

Editura Trei vă invită să descoperiți un roman impresionant despre alegerile care ne pun în situații paradoxale și despre puterea vindecătoare a introspecției, scris de autoarea romanului-fenomen Oamenii fericiți citesc și beau cafea, Agnès Martin-Lugand.

Putem fi fericiți când ne mințim pe noi înșine?
La aproape 40 de ani, Hortense trăiește la Paris, are o școală de dans și iubește un bărbat căsătorit. Se amăgește că este fericită până într-o zi, când o accidentare o forțează să se retragă în Provence, pentru odihnă. Va profita de acest răgaz pentru a-și face ordine în viață și pentru a-și revitaliza pasiunea?

“În al șaselea ei roman, Agnès Martin-Lugand face portretul unei femei talentate care, în urma unei întâmplări nefericite, ajunge să-și reconsidere viața și să iubească din nou. Lumina unui nou început e o invitație călduroasă la descoperirea de sine și la o viață împlinită” – Lire
“Scrisul lui Agnès Martin-Lugand e o forță descătușată.” – Le Parisien
“Talentul de povestitoare al lui Agnès Martin Lugand este incontestabil cunoașterea în profunzime a alfabetului complicat al iubirii.” – Le Figaro
După ce a profesat ca psiholog timp de șase ani, Agnès Martin Lugand s-a dedicat scrisului, publicându-și primul roman, Oamenii fericiți citesc și beau cafea, în regim propriu, pe platforma Kindle Amazon, în decembrie 2012. Remarcată rapid de bloggerii atenți la mediul literar virtual, a trezit interesul Editurii Michel Lafon, care i-a propus debutul în lumea editorială tradițională. Astfel, romanul său a cunoscut un succes uriaș, fiind tradus în mai multe limbi. Drepturile de ecranizare au fost deja achiziționate de o casă de producție de la Hollywood.

Agnès Martin-Lugand se numără printre primii zece cel mai bine vânduți autori francezi. Cărțile ei s-au vândut în Franța și în lume în peste 2 milioane de exemplare și au fost traduse în 32 de limbi.

La Editura Trei, de aceeași autoare, au apărut: Oamenii fericiți citesc și beau cafea, Viața e ușoară, nu-ți face griji, Îmi pare rău, sunt așteptată…, Fericirea îmi scapă printre degete și Încă aud muzica noastră în gând.

Carte din seria “Lada de gunoi a istoriei” – “Centenarul femeilor în arta românească”

La Muzeul Municipiului Bucureşti, în cadrul conferinţei Centenarul femeilor în arta românească, proiect al  PostModernism Museum, platformă muzeală privată care produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale, a fost lansată recent publicaţia Centenarul femeilor în arta românească” vol. 2, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei.

Specialiști în istorie, istoria artei, curatoriat și muzeografie prezintă studii dedicate femeilor-artist din diferite perioade și regiuni istorice din ultima sută de ani.

Luiza Barcan a pregătit patru studii foarte bine documentate, dedicate artistelor Maria Constantin, Medi Wechsler Dinu, Lucia Ioanid și Lidia Nancuischi. Luiza Barcan este istoric, critic de artă și curator, jurnalist de radio și televiziune, director al Fundației HAR („Habitat și Artă în România”), publicând numeroase studii de istoria artei, cronici de artă, albume de artă plastică și cărți dedicate artiștilor și artelor vizuale.

Ioana Vlasiu prezintă pentru proiectul „Centenarul femeilor în arta românească” un studiu amplu despre învăţământul artistic românesc și problematica de gen în perioada 1900-1945. Cercetător principal la Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” al Academiei Române, a publicat numeroase articole, studii, cărţi despre arta românească modernă în context european și a participat la organizarea unor importante expoziţii dedicate artei interbelice. Dr. Ioana Vlasiu a coordonat proiectul CNCS  Sfântul din Montparnasse de la document la mit. O sută de ani de exegeză brâncușiană, 2012-2014, iar una dintre cele mai recente expoziții co-curatoriate o reprezintă Retrospectiva Octav Grigorescu/Georgeta Năpăruș de la Muzeul Național de Artă Contemporană (2018).

Cristian Vasile documentează parcursul artistei Margareta Sterian în cadrul studiului O biografie fracturată şi recuperată: Margareta Sterian, o artistă a lumii româneşti şi evreieşti. Cristian Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană şi coeditor al revistei online Lapunkt.ro. Cea mai recentă carte publicată este Viaţa intelectuală şi artistică în primul deceniu al regimului Ceauşescu, 1965-1974. În prezent coordonează un proiect intitulat Modernităţi fragmentare: elite intelectuale şi transformări istorice în România contemporană. Are în pregătire un volum despre literatură şi ideologie în anii 1970 şi 1980.

Radu Popica, curator și istoric de artă, muzeograf la Muzeul de Artă Brașov și expert acreditat de Ministerului Culturii în grafică şi pictură de şevalet din sud-estul Transilvaniei (sec. XVIII-XX) și artă modernă românească (sec. XIX-XX), autor a numeroase studii și articole, susține două studii de caz cu privire la evoluția artei din sud-estul Transilvaniei: Elena Mureşianu şi Elena Popea, ca deschizătoare de drumuri în arta românească.

Publicația expune pe larg studiile conferențiarilor, alături de un index de 2.185 de artiste femei în România și de 31 de profile artistice ilustrate. Publicația mai conține și studii de Dodo Niţă – Felicia Avram şi Livia Rusz – destine împletite, Ileana Pintilie – Identitatea feminină și tema atelierul ca loc autoreferențial în creația Getei Brătescu, Cosmin Nasui – Câteva considerații despre activismul artistelor în arta românească din perioada comunistă, Cătălin Davidescu – Câteva profiluri artistice feminine din Oltenia.

Proiectul Centenarul femeilor în arta românească face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989.

Editura a publicat opt volume în trei ani, acoperind zonele cercetării istorice, de artă și a industriilor culturale și creative, în anul 2018 producând alte patru. Toate volumele fac parte din proiecte și programe culturale complexe, în care publicația este integrată ca produs și rezultat cultural, ca metodă de recuperare și analiză, ca mediu de arhivare și înregistrare, ca instrument de sustenabilitate și continuitate. Din proiectul editorial „Lada de Gunoi a Istoriei” fac parte volumele: Minorități etnice în cultura vizuală, Centenarul femeilor în arta românească-vol. 1 și vol. 2, Naționalism și multiculturalism în cultura vizuală de la 1918 până în prezent, Erotism și sexualitate în Epoca de Aur.

Asociația PostModernism Museum (APMM) produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale. APMM este furnizor de servicii de training și consultanță în management cultural și publisher de materiale, studii și cărți.