Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, acuzaţi că au „putinizat” Biserica Catolică

Teologul elveţian Hans Kung, fost coleg de facultate cu Joseph Ratzinger, actualul papă Benedict al XVI-lea, face pentru Der Spiegel o analiză dură a situaţiei în care se găseşte Biserica Catolică, în prima zi a vizitei papei în Germania. „În trecut, sistemul roman a fost comparat cu sistemul comunist, în care o persoană are toată […]

Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, acuzaţi că au „putinizat” Biserica Catolică

Teologul elveţian Hans Kung, fost coleg de facultate cu Joseph Ratzinger, actualul papă Benedict al XVI-lea, face pentru Der Spiegel o analiză dură a situaţiei în care se găseşte Biserica Catolică, în prima zi a vizitei papei în Germania. „În trecut, sistemul roman a fost comparat cu sistemul comunist, în care o persoană are toată […]

Teologul elveţian Hans Kung, fost coleg de facultate cu Joseph Ratzinger, actualul papă Benedict al XVI-lea, face pentru Der Spiegel o analiză dură a situaţiei în care se găseşte Biserica Catolică, în prima zi a vizitei papei în Germania.

„În trecut, sistemul roman a fost comparat cu sistemul comunist, în care o persoană are toată puterea. Azi mă întreb dacă nu suntem, poate, într-o etapă de „putinizare” a Bisericii Catolice. Nu vreau să-l compar pe Sfântul Parinte cu deloc sfântul om de stat rus. Dar sunt multe similitudini structurale şi politice. Şi Putin a avut o moştenire a reformelor democratice, dar a făcut totul pentru a le opri. În Biserică am avut Conciliul (Conciliul Vatican II, 1962-1965) care a iniţiat înnoirea şi înţelegerea ecumenică. Nici pesimiştii nu şi-ar fi putut imagina că vor urma atâţi paşi înapoi. Politica de restauraţie a început cu papa polonez, în anii ’80, şi asta a făcut posibil ca un cardinal care gândea la fel şi care era atunci şeful secretoasei Congregaţii pentru Doctrina Credinţei-cunoscută cândva drept Congregaţia Inchiziţiei Universale-să fie ales ca papă.”

„Practic vorbind, Ratzinger şi Putin şi-au plasat foştii asociaţi în poziţii cheie şi i-au marginalizat pe cei pe care nu-i plăceau. Se pot face şi alte paralele: slăbirea parlamentului rus şi cea a Sinodului Episcopilor de la Vatican; reducerea puterii guvernatorilor din Rusia şi a celei a episcopilor catolici, pentru a-i transforma în executanţi de ordine; introducerea unei nomenclaturi „conformiste”; rezistenţa la adevăratele reforme. Ratzinger şi-a promovat fostul asistent în poziţia de cardinal secretar de stat, ceea ce-l face adjunctul papei.”

„Nu este în regulă că, sub un papă german, o mică clică de yes-meni italieni, oameni fără chemare către reforme, au fost capabili să ajungă la putere. Ei sunt parţial responsabili pentru stagnarea procesului de modernizare a Bisericii”

„După 500 de ani de la Reformă suntem surprinşi că papii şi episcopii nu îşi dau seama că este necesară o reformă. Luther nu a vrut să dividă Biserica, dar papa şi episcopii au fost orbi. Se pare că azi trăim aceeaşi situaţie.”

Küng nu este impresionat de cele 70.000 de persoane care vor participa la slujba oficiată de papă la Berlin. „Nu sunt toţi credincioşi. Există mulţi gură-cască. Credincioşii care vor veni sunt cei mai conservatori, neinteresaţi de reforme. Există şi tineri, fani isterici ai lui Benedict, care sunt prezenţi la toate evenimentele.”

Küng l-a criticat pe fostul papă Ioan Paul al II-lea pentru că a oprit procesul de reformare a Bisericii început după Conciliul Vatican II şi spune că această evoluţie a dus, printre altele, către ascunderea cazurilor de abuzuri sexuale comise de preoţii catolici. „Viaţa bisericească s-a dezintegrat în multe ţări. În 2010, pentru prima dată, au fost mai mulţi oameni care au părăsit Biserica în Germania decât cei care sunt botezaţi. De la Conciliu am pierdut zeci de mii de preoţi. Ordinele bărbăteşti şi femeieşti sunt pe moarte pentru că nu mai avem sânge proaspăt. Numărul celor care vin la slujbe este în scădere continuă. Însă ierarhii nu au curajul să accepte deschis şi cu onestitate că aceasta este situaţia. Mă întreb cât va mai continua aşa”, spune Küng.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.