Irakul, la un pas de război civil

Forțele armate irakiene au anunțat luni că au ocupat o bază militară, un câmp petrolier și alte infrastructuri critice din zona orașului Kirkuk, controlat începând din 2014 de Peshmerga – forțele militare din Kurdistanul irakian. Aceasta a fost reacția Bagdadului după organizarea referendumului kurd pentru independență, pe 25 septembrie. Guvernul regiunii kurde a condamnat operațiunea și a precizat că „forțele irakiene și Forțele de Mobilizare Populară sprijinite de Iran au atacat militarii kurzi folosind echipament american, inclusiv tancuri Abrams și vehicul Humvee“.

Un potențial conflict va opune indirect Statele Unite și Iranul. Washingtonul sprijină forțele kurde Peshmerga și Forțele Democrate Siriene (majoritar kurde), cele mai eficiente vârfuri de lance din Siria și Irak împotriva organizației Stat Istamic. Pe de altă parte, Iranul are o influență uriașă asupra guvernului șiit de la Bagdad. Spre exemplu, cu o zi înaintea lansării operațiunii din Kirkuk, generalul Qasem Soleimani, comandantul trupelor speciale Quds din cadrul Gărzilor Republicane iraniene, a fost la Bagdad pentru discuții cu elitele șiite. Ulterior, Soleimani s-a întâlnit cu membrii clanului Talabani din Kurdistan, cei care controlează Partidul Uniunea Patriotică din Kurdistan (PUK), vioara a doua în guvernul kurd. Nu este de mirare astfel că luni, în momentul atacului irakian, „unele elemente ale PUK, ale cărui forțe controlează zona, au fost de acord să se retragă în coordonare cu Bagdadul“, după cum scrie Washington Post.

Guvernul de la Erbil, condus de cel mai puternic partid kurd, KDP, dominat de clanul Barzani, a condamnat dur operațiunea irakiană. Însă ceea ce pare să fie o rivalitate între clanurile kurde și o dispută irakiană poate degenera într-un conflict regional, pentru că în spatele solicitării guvernului de la Bagdad ca liderii kurzi să cedeze aeroporturile, controlul granițelor și câmpurile petroliere stau Teheranul și chiar Ankara. Pentru moment, operațiunea are loc în Kirkuk, o zonă disputată, cu o populație mixtă, care nu face parte din regiunea Kurdistanului irakian, dar este ocupată începând din 2014 de forțe kurde. Extinderea operațiunii irakiene în Kurdistan poate aprinde însă scânteia.

Statele Unite se află într-o poziție dificilă, însă alegerea președintelui Trump este limpede – SUA se vor opune creării unei axe șiite Teheran – Bagdad – Damasc, o axă pe care Kurdistanul irakian este o piedică. Privită din această perspectivă, decizia lui Donald Trump de a iniția retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și de a impune din nou sancțiuni usturătoare nu pare atât de nebunească pe cât a fost pentru multe publicații occidentale. Casa Albă a obținut astfel o nouă pârghie de presiune asupra Iranului: limitarea expansiunii în Siria și Irak, în schimbul continuării afacerilor cu petrol.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

4 Comentarii

  1. NU se va intampla nimic….Peshmerga a parasit ideea de a lupa pentru Kirkuk…au dat la pace….bazele militare, guvernarea zonei, campurile petroliere, aeroporturile revin guvernului de la BAGDAD..inclusiv obligatia de a plati trupele Peshmerga, tot Bagdadul are aceasta obligatie….Pavel Talabani…daca Peshemerga NU lupta, Barzani NU poate decat da din gura…..

  2. Si pana la urma ADEVARUL despre razboi…..PETROLUL…PETROLUL…

  3. Si de aceasta data kurzii au fost manipulati de marile puteri…
    Sunt doar carne de tun, pioni pe tabla de sah a intereselor celor mari…
    Atat in Irak cat si in Syria… pacat de acest popor …

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.