Irlanda este în colaps. Încă un împrumut din partea UE şi FMI

Pe fondul prăbuşirii pieţei financiare, a celei imobiliare şi a exploziei şomajului, miniştrii europeni de Finanţe au stabilit, la Bruxelles, acordarea unui împrumut de 85 de miliarde de euro pentru salvarea economiei Irlandei. O înţelegere la nivelul experţilor a fost încheiată, însă oficialii europeni mai aveau de negociat dobânda împrumutului, potrivit ministrului francez de Finanţe, Christine Lagarde.

 

 

Presa americană scrie că proiectul european se apropie de colaps. Este vorba atât despre sistemul european al asigurărilor sociale, cât şi despre moneda unică. Cazul Irlandei este grăitor. Supranumită Tigrul Celtic, ţara a cunoscut o creştere economică de aproape 7% în fiecare an, în perioada 1987-2000, cu şomajul scăzând de la 16,9% la 4,3%. Prosperitatea i-a facut însă pe irlandezi să se îndatoreze, iar acum sistemul bancar se află aproape de colaps. O parte din dramatismul situaţiei se datorează şi monedei unice, care nu permite Dublinului să-şi devalorizeze moneda.

Irlanda poate fi urmată de alte state din zona euro, dar şi de Ungaria, România şi Letonia, după cum avertiza directorul FMI, Dominique Strauss-Khan. În aceste condiţii, fondul de 750 de miliarde de euro constituit de statele UE pentru salvarea statelor membre va fi puternic solicitat, iar disponibilitatea Germaniei şi a Franţei de a băga şi mai adânc mâna în buzunar pentru partenerii mai săraci din UE este limitată. Pe lângă cele 85 de miliarde acordate Irlandei se adaugă şi cele 110 miliarde de euro primite de Grecia, în primăvară.

Dobânda bond-urilor Irlandei, Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Italiei a ajuns pe 26 noiembrie la 7,5%, iar liderii europeni luptă pentru evitarea colapsului acestor state. Vineri, costul împrumuturilor Spaniei şi Portugaliei s-au apropiat de cel record, iar Portugalia se află în pericolul de nu se mai putea finanţa.

Guvernul de la Lisabona a anunţat noi măsuri de austeritate pentru 2011, la fel şi cel de la Madrid. Premierul spaniol a precizat însă că nu se pune problema apelării la un împrumut din partea UE şi FMI.

Preţul salvării Irlandei este mare. Politic, el va fi plătit de premierul Brian Cowen şi partidul Fianna Fail, care vor pierde, mai mult ca sigur, alegerile din 2011, în favoarea laburiştilor şi a formaţiunii Fine Gael.

Preţul cel mai mare îl vor avea de plătit însă cetăţenii. Sindicaliştii irlandezi au organizat sâmbătă, un protest la care au participat 50.000 de persoane, nemulţumite de măsurile de austeritate impuse pentru primirea împrumutului UE şi FMI. Riscul tulburărilor este atât de mare, încât reprezentanţii FMI au avut parte de măsuri de securitate extreme.

Pentru împrumutul de 85 de miliarde de euro, al doilea după „recordul” stabilit de Grecia, cu 110 miliarde de euro, Irlanda a decis să limiteze cheltuielile pentru asistenţa socială cu 15%, ceea ce va duce la economisirea anuală a 3 miliarde de euro. Guvernul va desfiinţa 24.750 de locuri de muncă din sectorul bugetar, salariile vor scădea până la valoarea din 2006, ajutoarele pentru creşterea copiilor vor fi reduse, iar salariul minim de 8,65 euro pe ora va fi redus cu un euro.

Bugetarii care îşi vor pierde locul de muncă reprezintă un procent însemnat din populaţia de doar 4 milioane de locuitori a Irlandei. Se speră că în acest mod se vor economisi anual 1,2 miliarde de euro.

Guvernul a mai decis să impoziteze şi veniturile muncitorilor cu salarii mici, care până acum nu erau taxate. Vor fi impuse taxe şi pentru anumite proprietăţi imobiliare, precum şi pentru circa 120.000 de beneficiari ai sistemului public de pensii.

Guvernul de la Dublin a menţinut însă cea mai mică taxă pentru corporaţii din întreaga UE, de 12,5%, o taxă care a permis atragerea în Irlanda a unor companii precum Microsoft, Intel sau Pfizer. Multinaţionalele angajează în acest moment unu din şapte irlandezi.