Itinerar ecumenic al credinței și comuniunii aflat sub semnul primului Conciliu Ecumenic Creștin de la Niceea

Itinerar ecumenic al credinței și comuniunii, anual, organizat la nivelul întregii lumi de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor împreună cu Consiliul Mondial al Bisericilor (organism central al mișcării ecumenice, format în prezent din 349 de Biserici care provin din mai mult de 110 de ţări din toate continentele).

Anul acesta marchează a 1700-a aniversare a primului Conciliu Ecumenic Creştin, desfășurat în Niceea, lângă Constantinopol, în 325 d.C. Această comemorare oferă o ocazie unică de a reflecta și de a celebra credința comună a creștinilor, așa cum este exprimată în Crezul formulat în timpul acestui conciliu; o credință care rămâne vie și rodnică în zilele noastre. Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor 2025 oferă o invitație de a recurge la această moștenire comună și de a pătrunde mai adânc în credința care îi unește pe toți creștinii.

În intervalul 18 – 25 ianuarie 2025, comunitățile creștine din emisfera de nord, a Terrei vor marca Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor printr-o serie de întâlniri și celebrări liturgice cu caracter ecumenic. Evenimentul, cu tradiție internațională, își propune să sublinieze importanța dialogului și a cooperării între confesiunile creștine, într-un oraș în care diversitatea religioasă este parte a identității locale.

 

Căutarea unității este o angajare pentru întregul an

De aceia în emisfera de nord, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor se celebrează în mod tradiţional între 18-25 ianuarie. Aceste date au fost propuse în anul 1908 de Paul Watson pentru a acoperi perioada dintre sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru şi cea a Convertirii Sfântului Paul, care au o semnificație simbolică. Iar în emisfera de sud, unde luna ianuarie este timpul vacanțelor de vară, Bisericile adoptă frecvent altă dată pentru a celebra săptămâna de rugăciune, de exemplu în jurul Rusaliilor (sugerată de mişcarea Credinţă şi Constituţie în anul 1926), care reprezintă, de asemenea, altă sărbătoare simbolică pentru unitatea Bisericii.

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor a apărut la începutul secolului XX ca o inițiativă protestantă, devenind în timp un reper anual la care s-au alăturat numeroase Biserici și comunități ecleziale din întreaga lume. În România, această tradiție presupune servicii religioase organizate prin rotație în bisericile participantelor, fiecare confesiune invitând un predicator dintr-o altă Biserică. Schimbul de amvoane, devenit simbol al inițiativei, evidențiază respectul reciproc și dorința de a găsi puncte comune în diversitate.

Anul acesta marchează a 1700-a aniversare a primului Conciliu Ecumenic Creştin, desfășurat în Niceea, lângă Constantinopol, în 325 d.C. Această comemorare oferă o ocazie unică de a reflecta și de a celebra credința comună a creștinilor, așa cum este exprimată în Crezul formulat în timpul acestui conciliu; o credință care rămâne vie și rodnică în zilele noastre. Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor 2025 oferă o invitație de a recurge la această moștenire comună și de a pătrunde mai adânc în credința care îi unește pe toți creștinii.

1700 de ani de la Conciliul din Niceea

„Convocat de împăratul Constantin, la Conciliul de la Niceea, în anul 325, conform tradiției, la care au participat 318 Părinți, majoritatea din Răsărit. Biserica, ce tocmai ieșise din ascundere şi persecuție, începea să experimenteze cât de greu era să împărtăşească aceeaşi credinţă în diferitele contexte culturale și politice ale vremii. Acordul asupra textului Crezului a fost o problemă de definire a fundamentelor comune esențiale pe care să se construiască comunități locale care se recunosc reciproc ca Biserici surori, fiecare respectând diversitatea celeilalte.

Neînțelegerile au apărut între creștini în deceniile precedente, care uneori au degenerat în conflicte grave. Aceste dispute au fost pe materii diverse precum: natura lui Cristos în relație cu Tatăl; problema unei date unice pentru celebrarea Paștelui și relația sa cu Paștele ebraic; opoziţia faţă de opiniile teologice considerate eretice; cum să fie reintegrați credincioșii care abandonaseră credința în timpul persecuțiilor din anii anteriori.

Textul aprobat al Crezului folosea persoana întâi plural, „Noi credem…”. Această formă sublinia expresia unei apartenențe comune. Crezul a fost structurat în trei părți dedicate celor trei persoane ale Treimii, urmate de o concluzie care condamna afirmațiile care erau considerate eretice. Textul acestui Crez a fost revizuit și extins la Conciliul din Constantinopol din anul 381 d.C., unde condamnările au fost înlăturate. Aceasta este forma mărturisirii de credință pe care Bisericile creștine o recunosc astăzi drept Crezul niceno-constantinopolitan, denumit adesea simplu Crezul din Niceea.”, din broșura „Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor 2025”, compendiu de texte pregătite în comun de Dicasterul pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi Comisia „Credinţă şi Constituţie” a Consiliului Ecumenic al Bisericilor.

Din 325 până în 2025

„Deși Conciliul din Niceea a hotărât cum trebuie calculată data Paștelui, divergențele ulterioare de interpretare au făcut ca sărbătoarea să fie marcată frecvent la date diferite în Est și Vest. Deși încă așteptăm ziua în care vom avea din nou o sărbătoare comună a Paștelui anual, printr-o fericită coincidență, în acest an aniversar din 2025, această mare sărbătoare va fi celebrată la aceeași dată de către Bisericile din Răsărit și din Apus.

Sensul evenimentelor mântuitoare pe care toți creștinii le vor sărbători în Duminica Paștelui, la 20 aprilie 2025, nu s-a schimbat odată cu trecerea a șaptesprezece secole. Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor este o oportunitate pentru creștini de a explora din nou această moștenire vie și de a o reînsuși în moduri care sunt în concordanță cu culturile contemporane, care sunt și mai diferite astăzi decât cele ale lumii creștine la momentul Conciliului din Niceea. A trăi împreună credința apostolică astăzi nu implică redeschiderea controverselor teologice din acea vreme, care au continuat de-a lungul secolelor, ci mai degrabă o recitire în rugăciune a fundamentelor scripturale și a experiențelor ecleziale care au condus la acel conciliu și la hotărârile sale.”, arată sursa amintită.

 

Tema itinerarului ecumenic al credinței și comuniunii pentru anul 2025 este versetul „Crezi tu aceasta? (In 11,26)

Parohia Greco-Catolică „Sf. Ilie Tezviteanul” din Orăştie a fost gazda, sâmbătă 18 ianuarie 2025 celebrării în comuniune cu alte Biserici creștine din oraș a debutului zilelor de unitate în rugăciune din „Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor”, la celebrare participat clerici și reprezentanții cultelor Evanghelic, Reformat, Romano-Catolic, și Greco-Catolic din Orăștie. Concetățeni de diverse etnii – Germani, Maghiari, Români – și diverse culte ale aceleiași Religii Creștine – Evanghelici, Greco-Catolici, Reformați, Romano-Catolici – au încercat să-și dea răspuns moto-ului și să-l trăiască pe mai departe.

itinerarului ecumenic al credinței și comuniunii va continua la Orăștie astfel:

– Joi 23 ianuarie 2025, de la  ora 18.00, Rugăciunea comună va avea loc în  Biserica Romano-Catolică „Sânta Elisabeta”, Mănăstirea Franciscană;

– Vineri 24 ianuarie, de la ora 18.00, Orăștieni se vor strânge la spre al lăuda pe Dunezeu în Biserica Reformată, din Cetatea Orăștiei;

– Sâmbătă 25 ianuarie 2025, tot de la ora 18.00, la Casa Comunităţii a Biserici Evanghelice – în centrul istoric vizavi de Cetate – să încheie zilele octavei de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor – 2025.

Sper ca aceste zile să nu rămână doar simple bifări în calendarul anual, doar niște momente, ci un fel de a trăi împreună credința apostolică astăzi, punând accent pe construirea unor relații bazate pe înțelegere și respect.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Recomanda 1
Dan Orghici 244 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Cultele Evanghelic, Reformat, Romano-Catolic, și Greco-Catolic …
    NU ESTE nici cel TRADITIONAL si STRAVECHI, de tip PALEOCRESTIN, al neamului NOSTRU , cel de pe vremea geto-dacilor crestinati, in rit Apostolic si NEevanghelist inca, de catre Sf. Ap. Andrei …
    „Numele lui Hristos ajunsese să fie cunoscut în vremea sa inclusiv „popoarelor din Galia, Marea Britanie, sarmaților, DACILOR, germanilor și scitilor” (Tertulian/150-220 AD), Adversus Judaeos, 7).
    Si NU ESTE nici cel TRADITIONAL si VECHI, de tip CRESTIN, al neamului NOSTRU , de pre vremea daco-romanilor si a românilor, cel al Imperiului Roman a lui Galerius DACUL/311 AD, a Imperiului Roman de Rasarit a lui Constantin DACUL/313 AD, al anului Conciliului de la Niceea/325 AD, cea a Conciliului din Constantinopol, unde a participat Episcopului Gheronție al Mitropoliei Tomisului//(383-518 AD) si a celei de la Vicina/(518-1310), cea a lui Ierotei (Hieroteus) de pe scaunul bisericii bizantine din Alba Iulia/953 AD, precum si cea CRESTIN-ORTODOXA de rit BIZANTIN a Imperiului Bizantin din anul Marii Schisme/1054. cat si cea a MAJORITATII românilor din TOATE cele trei Tari Românesti pana astazi.
    Cea mai mare parte a românilor s-au declarat ca fiind de confesiune creștin-ortodoxă (peste 89%).

  2. Cea mai mare parte a românilor s-au declarat ca fiind de confesiune creștin-ortodoxă (peste 89%).

  3. Cultele Evanghelic, Reformat, Romano-Catolic, și Greco-Catolic …
    NU ESTE nici cel TRADITIONAL si STRAVECHI, de tip PALEOCRESTIN, al neamului NOSTRU , cel de pe vremea geto-dacilor crestinati, in rit Apostolic si NEevanghelist inca, de catre Sf. Ap. Andrei …
    „Numele lui Hristos ajunsese să fie cunoscut în vremea sa inclusiv „popoarelor din Galia, Marea Britanie, sarmaților, DACILOR, germanilor și scitilor” (Tertulian/150-220 AD), Adversus Judaeos, 7).
    Si NU ESTE nici cel TRADITIONAL si VECHI, de tip CRESTIN, al neamului NOSTRU , de pre vremea daco-romanilor si a românilor, cel al Imperiului Roman a lui Galerius DACUL/311 AD, a Imperiului Roman de Rasarit a lui Constantin DACUL/313 AD, al anului Conciliului de la Niceea/325 AD, cea a Conciliului din Constantinopol, unde a participat Episcopului Gheronție al Mitropoliei Tomisului//(383-518 AD) si a celei de la Vicina/(518-1310), cea a lui Ierotei (Hieroteus) de pe scaunul bisericii bizantine din Alba Iulia/953 AD, precum si cea CRESTIN-ORTODOXA de rit BIZANTIN a Imperiului Bizantin din anul Marii Schisme/1054. cat si cea a MAJORITATII românilor din TOATE cele trei Tari Românesti pana astazi.

  4. Raportat la zilele in care am ajuns sa traim, ecumenismul poate fi lejer asemanat cu globalismul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.