Reprezentanții maghiarilor din România, indiferent din care partid provin, au declanșat o luptă acerbă, încă de la începutul anului, ca să intre și mai mult în grațiile premierului ungar Viktor Orban.
Apropierea de Ungaria este o preocupare constantă a tuturor liderilor UDMR, ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), precum și a celor de la Partidul Civic Maghiar (PCM). Același lucru se întâmplă și dincolo de granițele României, în guvernul de la Budapesta.
Premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul Zsolt Semjen n-au lipsit nici în această vară de la Universitatea Studențească de la Tușnad. Orban a ținut un discurs de campanie electorală, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2018, și i-a îndemnat pe maghiarii din România, care au obținut cetățenia ungară și au depus jurământul de credință față de Ungaria, să voteze cu FIDESZ, partidul condus de el. Principalul interes al premierului din țara vecină îl reprezintă cel aproximativ un milion de voturi care ar putea să vină către el de la etnicii maghiari din România. Aproape toți ungurii din țara noastră au optat pentru dublă cetățenie.
Szász Jenõ, numit „dregător“ la Budapesta
În timp ce premierul ungar se uită după voturile compatrioților săi din România și speră să rămână pe funcție cu ajutorul lor, UDMR, PCM și PPMT au și ele interesele lor privind cimentarea relației cu Budapesta. Pe de-o parte, liderii maghiari vor să beneficieze de cât mai multe avantaje politice și financiare de la conducerea țării vecine, dar și să se folosească de influența acesteia în toate negocierile cu autoritățile române.
„Protectoratul“ oferit de Guvernul Orban este ca o garanție a tuturor declarațiilor, mai mult sau mai puțin inspirate sau de-a dreptul beligerante, făcute de liderii etnicilor maghiari din țară. Libertatea declarativă de care s-a bucurat aproape 30 de ani episcopul Tõkés László, precum și numeroasele avantaje, servesc drept exemplu pentru actualii lideri ai maghiarilor. După ce Tõkés a fost ajutat și a ajuns în Parlamentul European, acum, altui șef al maghiarimii din România i-a venit vremea să fie recompensat cu o sinecură.
Însă dacă nu mai poate fi promovat nimeni în ierarhia statului român din cauza relațiilor proaste pe care Kelemen Hunor le-a „cultivat“ cu puterea de la București, atunci, Viktor Orban a scos la bătaie un post de înalt funcționar în propriul guvern, potrivit unor surse din interiorul UDMR. Spre disperarea celorlalți competitori maghiari din România, premierul Ungariei l-a preferat, de data asta, pe fostul primar din Odorheiu Secuiesc Szász Jenõ. Acesta a fost uns de Orban președinte al Institutului de Cercetare în Domeniul Strategiei Naționale. Jenõ a fost implicat în mai multe scandaluri, de-a lungul timpului, cel mai răsunător fiind cel cu niște călugărițe pe care a vrut să le evacueze dintr-un orfelinat.
Marko Attila, strâns și el la piept
Primitorul premier ungar, Viktor Orban, nu este la primul gest de mare mărinimie politică vizavi de confrații săi de peste graniță. După Tõkés László, propulsat în Parlamentul European, un udemerist penal și-a găsit refugiul în brațele primitoare ale șefului Executivului de la Budapesta. Fost secretar de stat, Marko Attila s-a refugiat în Ungaria, după ce judecătorii au emis un mandat european de arestare pe numele său. Pe numele fostului deputat UDMR s-a dispus, anterior, arestarea preventivă, dar nu a fost găsit de oamenii legii. Magistraţii Curţii Supreme au admis în urmă cu doi ani cererea DNA de arestare în lipsă a lui Marko Attila în dosarul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. La data de 9 aprilie 2015, Marko Attila-Gabor a fost trimis în judecată, alături de alți 7 inculpați, care, în momentul săvârșirii faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul A.N.R.P.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, prin acțiunile sau inacțiunile lor intenționate, cei 12 inculpați au produs un prejudiciu la bugetul statului român în cuantum de 84.588.304 euro (304.837.796 lei). În 2014, fostul deputat Marko a fost condamnat definitiv, la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar privind restituirea unor imobile. În ciuda mandatelor de arestare, național și apoi internațional al Interpol, după fuga fostului secretar de stat din România au apărut unele date certe cu privire la faptul că acesta se afla pe teritoriul Ungariei. Însă nu a fost deferit justiției nici până azi de către statul vecin.
Condamnați la noi, protejați de Ungaria
Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, a anunțat în urmă cu câteva zile că etnicii maghiari din România se bucură de imunitate în fața legilor statului nostru. Acesta a invocat un fel de drept sacru al etnicilor maghiari de a nu fi anchetați, judecați și condamnați de autoritățile române. În opinia vicepremierului maghiar, ungurii din România sunt persecutați, astfel că orice acțiune penală declanșată împotriva lor se numește act de persecuție. Consecința logică trasă de Zsolt Semjén este că statul maghiar se va împotrivi unor asemenea proceduri. Prin urmare, legea română, precum și practica procurorilor și a instanțelor de judecată, nu li se poate aplica, în concepția celui de-al doilea om de la Budapesta, decât etnicilor de altă naționalitate decât cea maghiară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.