John Bolton: Ucraina ar fi trebuit să adere la NATO în 2008

Țările NATO ar fi trebuit să primească Ucraina în Alianță în 2008, spune John Bolton, fostul consilier de Securitate al președintelui Trump și fost ambasador al SUA la ONU. Bolton a vorbit la o conferință a think tankului Bruges Group, la Londra, arătând că, dacă Franța și Germania ar fi acceptat încercarea de atunci a președintelui George W. Bush de a accelera aderarea Ucrainei și Georgiei, Rusia nu arm ai fi invadat cele doua țări.

”Ucraina este crucială pentru securitatea Europei și regret că francezii și germanii au blocat acțiunile președintelui Bush, la summitul de la București din 2008, pentru a aduce mai repede Ucraina și Georgia în NATO. În afacerile internaționale nu există experimente de laborator și, în august 2008, Rusia a invadat Georgia”. ”În Europa ești în siguranță doar dacă ești membru NATO. Finlanda și Suedia au dovedit asta abandonând 75 de ani de neutralitate. NATO este crucial pentru noi toți”, a spus Bolton.

Aceasta este viziunea hegemoniei americane, exprimată într-un moment in care lumea devine multipolara, iar tot mai multe puteri contestă Doctrina Wolfowitz a unilateralismului american.

Criticii acestei viziuni sunt tot mai mulți și existau și la momentul București 2008, considerat momentul declanșator al războiului din Ucraina. În 2008, înaintea Summitului NATO de la București, William Burns, actual director al CIA, atunci ambasador la Moscova, îi scria secretarului de Stat Condoleezza Rice cum vede Rusia aderarea la NATO a Ucrainei: ”Aderarea Ucrainei la NATO este cea mai strălucitoare dintre toate liniile roșii le elitei din Rusia. După mai bine de doi ani de discuții cu jucători importanți din Rusia, de la cei din cotloanele întunecate ale Kremlinului și până la cei mai duri critici liberali ai lui Putin, nu am întâlnit pe nimeni care să vadă în aderarea Ucrainei la NATO altceva decât cea mai directa provocare la adresa intereselor Rusiei. Vor vedea cum NATO le aruncă mănușa. Rusia de azi va răspunde. Relațiile ruso-ucrainene vor intra într-o perioada de îngheț. Se va crea terenul pentru amestecul Rusiei în Crimeea și în estul Ucrainei”.

Nu doar Burns avea aceasta viziune, ci și alți oficiali americani, precum și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Nicholas Sarkozy. Ei s-au opus aderării Ucrainei, înțelegând că asta va mobiliza Rusia. ”Eram foarte sigură că Putin nu va permite asta. Din perspectiva lui, asta ar fi fost o declarație de război”.

Însă, în aprilie 2008, la București, administrația Bush a arătat că nu-i pasă de cea mai strălucitoare dintre liniile roșii ale Rusiei și a pus presiune pe liderii Germaniei și Franței pentru a accepta să semneze declarația prin care arătau că Ucraina și Georgia vor adera în cele din urmă la NATO. Patru luni mai târziu, trupele ruse intrau in Georgia, urmau să ajungă până în apropiere de Tbilisi, unde Mikheil Saakashvili își rodea cravata discutând cu aliații occidentali al căror sprijin nu avea să vină. În ciuda avertismentului rus în Georgia, SUA și aliații au continuat planurile de transformare a Ucrainei in bastion la frontierele Rusiei. Aceste acțiuni au dus la o criză majoră în februarie 2014, când președintele Viktor Ianukovici, a fost obligat să fugă din țară după protestele susținute de SUA și aliați. Rusia a ripostat anexând Crimeea (care în 2010 a făcut obiectul Pactului de la Harkov privind închirierea facilităților navala de către Rusia, până în 2042, în schimbul unor prețuri preferențiale la gazele livrate Ucrainei) și alimentând războiul separatist din Donbas.

Fostul cancelarul Angela Merkel avea sa declare că întregul proces de negocieri pentru pace în Donbas, pe baza Acordurilor de la Minsk, nu au fost decât o tragere de timp, pentru ca aliații vestici să înarmeze, să instruiască și să epureze cât mai bine armata ucraineană, pregătind-o pentru un război deschis cu Rusia. ”Secretul succeselor armatei ucrainene: ani de zile de antrenamente NATO”, titra The Wall Street Journal, în aprilie 2022.

Revenind la discursul lui John Bolton, acesta avertizează asupra ”pericolului” axei sino-ruse. Cine a întărit însă aceasta axă sino-rusă, dacă nu războiul din Ucraina declanșat în 2008, accentuat în 2014 și apoi adus la faza sa deschisă în 2022? ”Acum, în China, îi putem vedea pe Putin, Xi Jinping și, din nefericire, pe premierul Indiei – pe care președintele Trump l-a aruncat în brațele rușilor și chinezilor – discutând la o întâlnire de la care Vestul este exclus”, a spus Bolton.

Bolton a mai declarat că ”războiul tarifar cu restul lumii” pe care îl duce Donald Trump este ”probabil cea mai gravă problemă autoindusă din istoria SUA”. În acest fel, spune Bolton, SUA nu doar că își creează noi dușmani, dar își îndepărtează și aliații. Bolton a criticat și decizia lui Trump de a-l invita pe Putin pentru summitul din Alaska, precum și decizia de a nu impune sancțiuni și mai dure Rusiei, după ce Moscova nu a acceptat încetarea focului in Ucraina și nici o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei.

Cu o saptaman inainte de a vorbi la conferinta de la Londra, locuinta lui Bolton a fost perchezuitionata de FBI, intr-o investigatie privind documente clasificate. In a doua zi a celui de al doilea mandat de presedinte Trump a decis ca lui Bolton sa nu-I mai fie asigurata paza de catre Secret Service, o masura decisa in urma informatiilor ca Bolton ar fi amenintat de agenti iranieni.