35 decembrie 3257: M-am digitalizat ceva de speriat! Şi tot aşa până când am descoperit că întreaga noastră planetă a fost debranşată de la rețea. De câteva zile scriu un studiu sociologic despre felul în care dorm popoarele lumii. Italienii dau din picioare. Suedezii dorm buştean cu un surâs pe faţă, nici nu mişcă. Americanii fac în toate felurile, vorbesc prin somn şi, zău, spun numai măscări cu godzile, titanicuri, meteoriți, conspirații si oscaruri pârâte. Zuluşii aleargă după antilope prin somn iar tibetanii levitează sforăind uşor. Acu, ce să mai zic, pe Ning şi pe Facebook, românii dorm buştean, semn că virusul românesc de adormire generală s-a propagat prin reţelele de socializare. Dorm toate partidele politice, serviciile secrete și gunoierii din Amzei, colț cu bulevardul parizian, acela, cum îi spune?
72 iulie 6345: Bufonul Parlamentului a încurcat-o nasol de tot. O ființă venită din stele l-a cotropit pe dinăuntru în timp ce liberalii, useriștii și pesediști șparleau din Bugetul Național, ceva de speriat. Bufonul începu să plângă şi să dea din picioare strigându-i ființei venită din stele să nu-l îndrepte pentru că în asta era toată puterea lui, neîndreptat, şi că, văzându-l aşa, politicienii se amuzau din plin pentru că, undeva, în adâncul sufletului lor, le era teamă că s-ar fi putut naște la fel. Şi asta le dădea un sentiment de trufie. Fiinţa venită din stele râmase neînduplecată şi, după ce îşi luă zborul spre cer, bufonul alergă în curte să se privească în fântână. Cocoaşa dispăruse. Înspăimântat, îşi încropi una din paie şi o legă cu două cureluşe. A doua zi însă, regele ghici trucul şi, crezând că la mijloc e o vrăjitorie, puse ca bufonul să fie ars pe rug. O fată de treabă îl luă însă de bărbat, după o datină străveche, şi poate că cei doi mai trăiesc și astăzi. Iar liberalii, useriștii și pesediștii șparlesc la fel din Bugetul Național.
41 ianuarie 4978: În sfârșit, când credeam că am găsit răspunsul despre politica pervers-dâmbovițeană, despre pesediștii moscoviți și liberalii moscoviți, pardon, iată, m-am încurcat și mai rău, văd acum două luni pe cer! Numai pentru România, se înțelege! Și soarele e verde. Verde? Întocmai. Verde, verde. L-or fi pictat impresioniștii așa, din nou, poate postmoderniștii. Saul Bellow îmi zice ceva despre Teoria Romanului Politic dar eu dau din umeri, hai că m-am săturat, îl strig pe Balzac, vino dom’le și lămurește lumea cum e cu romanul politic, așa, ca specie ficțională. Balzac se uită la mine cruciș. Deschid fereastra, căldura verde mă cuprinde în brațele ei. I-aș trage niște pumni lui Vogoride, numai să pun mâna pe el, praf îl fac, ai să vezi. Se zvonește că vagonul cu numărul 2017 are necazuri cu frânele, așa sunt și vagoanele cu numerele 2010, 1966, 1924, 1988. Trecem de Torino, carbonarii trag cu flintele în noi, în nori, în niște pterodactili aduși de la Hollywood pentru niște efecte de pliant turistic răsuflat, Brad Pitt se ia la harța cu Johnny Deep, discurile de platină ale lui Vangelis sunt pricina lor. Eu mă duc după conductorul blondiu, dom’le îi zic, s-a cam dus toată tevatura, nu mai are haz, el râde, chiar ai crezut? Da, am crezut. De ce să nu cred?
35 aprilie 2475: Eu mă cert cu Emmanuel Macron, apoi cu Vladimir Putin, ceartă geostrategică în toată regula, aici, pe planeta Marte, să știi. Vine Fidel Castro să lămurească diferendul și-l pocnesc și pe el, uite-așa, pentru criza rachetelor din Cuba. Fidel Castro îmi trage și el un pumn, îl pocnește și pe Stalin, vine Troțky, ia și el un pumn, apare Reagan și ia și el un pumn, Louis de Funes vine și el, ia un pumn, dă un pumn, lumea se aprinde în întregul tren. În întregul tren sideral plouă cu pumni, na, pentru Dresda, na pentru Vietnam, na pentru Bagdad, na, pentru tripoli, na pentru Dobrogea, na pentru Sofia, pentru Balcic, pentru Verdun, na și na, na pentru Somalia, na pentru Siria, na pentru planeta Nibiru, na penntru Sirius, na pentru Marea Neagră.
Jurnalul unui navetist zerodoct- m-am plictisit de cuvinte banale, asa ca am apelat la Societatea Academica Romana și i-am rugat sa-mi trimita o persoana competent, cu care sa discut problemele care ma frământă intelectual. Reprezentantul sosi. Ne așezăm fata-n fata. Îl intreb: Dorit o cafea? Incepem conversația. zic: am citit anii aceștia Critica rațiunii pure. Ma gândesc ca rațiune nu poate și pura decât dacă e purificata. Sa va dau un exemplu: Am doua găini americane și un cocos. Oare ar putea ieși din ouăle alea mici o găină normala? Nu.Dar un struț. Domnule președinte, zice academicianul, aveți simțul umorului. Dacă nici struț, atunci poate o pasare Emu. Nici o pasare Emu. Deci rațiunea mea e impună, ilogica și plina de consistenta. Nu. Dar cum e? E asa greu de sesizat, din cauza subtilitatii exemplelor. Găină ar putea fi cea care a făcut oul primordial și invers. O veșnică controversa. Bine. Doresc sa-mi public un volum de poezii de dragoste și de ura. Mi-ati citit celelalte lucrari? Din păcate,nu. Nici eu. Le-a citit soția și zice ca sunt penibile. Ma rog, asa e când te lași pe mana unor parveniți intelectual. V-am chemat sa-mi analizați unele creații.
Pe o stanca larga fără de castel, stau și meditez patru scroafe și un vier/ Din tăcerea lor,Citu îmi vorbeste/ și îmi da o palma și ma imbranceste/ vine aghiotantul și mi-l arestează cu o mâța care se prostituează. Sublim, domnule președinte. Mai departe: ma ascund în sticla, dopul mi-l asez/ glasul ma trădează ca sunt pe bideu/ vine a mea soție și ma-mbratiseaza, cu o mana rupta si cu una bleaga și cu un genunchi fără de spateaza. Aici ati atins sublimul. Mai departe: sunt trist, am nasul infundat și mintea mi-e ascunsa intr-un rahat posac/ o chem pe camerista ca sa mi-o lustruiasca/ dar biata copilita ma strange-n brate cu trupul sau din fier forjat și ma musca cu dinții sai din fire de porumb și de mătase.
Sa știți, zic eu, ca am o dexteritate extraordinara la compus, adică sunt îndemânatic. Știu sa bat un cui, oameni și sa schimb un bec de zi cu unul de seara în pijama. Soția e incantata de mâinile mele și de dibăcia lor. Ieri am construit un grătar din materiale reciclabile, mai precis din lemn de fag. Abia aștept sa ies la pădure sa fac o aripa noua dintr-un partid, la gratar. Sa nu uitam, totuși, pentru ce v-am chemat. Va mai prezint doua creații și apoi va las sa plecați. Va voi oferi manuscrisul, ca sa-mi scrieți un cuvânt înainte și unul la sfârșit. Cred ca asa e mai potrivit pentru mine. Deci: ma plâng de dureri de sale/ de cuvinte umplute cu o oala cu sarmale/ ma plâng de rațele migratoare/ care măcăne ziua la soare și noaptre la stele/ ma plâng de prostia din mine/ care explodează și ma face ruine. Și ultima: am mărimea 46 la pantoful cu care obișnuiesc sa dorm la seriale/ și mărimea 45 la sandale când consum nisipul de la termicentrale/ intr-un cuvânt am platfus din copilărie și inteligenta atașată la un sul de hârtie. Dupa ce i-am recitat ultimele creații, i-am inmanat volumul, i-am strâns mana și i-am spus sa ma sune când e gata. M-am dus apoi in dormitorul conjugal și am scris o dare de sama către unul dintre generalii mei. La sfârșit am adaugat: ce bine ca ninge-n august/ și păsările îngheață de foame/ ce bine ca sunt un intrus in ciorba de boase cu morcovi dați prin răzătoare/ și prin conștiințe ce mor alături de mine în poziție pe patru picioare.
Inainte de culcare am ,,rasfoit`” jurnalul dvs. domnule Bufnila si hop!, la pagina 41 ianuarie 4978,imi puneti in ochi
fictiunea americanului Harry Harrison,,Soarele verde”! Credeti ca in Romania,,esuata” a lui Iohannis ii vom tranforma pe rusii morti in confruntarea cu armata lui Ciuca(pentru prietenia cu Ucraina, na!) in biscuiti marca,,Soylent green”?
Intrucat eu nu pot sa-l sun pe ministrul mediului,Barna Tanczos, din Canada(poate ma crede camionagiu!), va rog sa-l intrebati daca mai e plancton in Dambovita,Herestrau si Snagov si daca foloseste planctonul in amestec cu rusii pentru biscuitii marca,,Soarele verde”? Poate e cazul sa-l sunati si pe ministrul Gerciu de la agricultura si Alimentara pentru ca asta stie cum se face amestecul de rusi si de plancton! Merci,domnule Bufnila! Astept un semnal,maine seara!