Kovesi „decapează” la CSM

Update O nouă amânare în cazul cercetării disciplinare a șefei DNA. Laura Codruța Kovesi şi adjunctul său Marius Iacob s-au prezentat miercuri la Secția pentru procurori a CSM după ce Inspecţia Judiciară a început acţiuni disciplinare împotriva lor.

Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, a anunţat că termenul de miercuri, când Kovesi şi adjunctul său trebuiau să fie audiaţi în Secţia pentru procurori, s-a amânat pentru data de 27 iunie, deoarece au fost formulate noi cereri şi excepţii.

„Așa cum știți, este o procedură disciplinară în curs, motiv pentru care părțile au dreptul să formuleze excepții, cereri, lucru care s-a întâmplat și la termenul de astăzi. Pe cale de consecință, pentru analizarea tuturor excepțiilor și a cererilor formulate de Inspecția Judiciară, dar și de către procurorii pârâţi, s-a dat termen pentru 27 iunie”, a precizat Olaru.

Kovesi a refuzat să facă declarații în fața jurnaliștilor, susținând că este „o procedură confidențială”.

Kovesi a mers inițial pe 21 martie la CSM, alături de adjunctul său, dar audierea a fost amânată pentru miercuri, 9 mai.

„Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri de administrare de probe, cereri în apărare. Este o procedura în curs. O să ne facem apărările, o să vedem decizia. Fiind o procedură nepublică nu pot să fac alte comentarii”, spunea șefa DNA atunci.

Inspecţia Judiciară a demarat în 12 ianuarie o acţiune disciplinară în cazul șefei DNA și a adjunctului său, Laura Coduţa Kovesi fiind acuzată de trei abateri disciplinare.

Una dintre abaterile disciplinare constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru a DNA, în care s-ar fi vorbit despre „decaparea” la premier. Inspecția Judiciară a subliniat că „procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”.

Ce a constat Inspecția Judiciară:

„La 12 ianuarie 2018 Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie („DNA”) pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute:

– de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei ședințe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spațiul media la data de 18.06.2017.

În concret, procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate.

De asemenea, procurorul șef al DNA a folosit față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor.

– de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat.

– de art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că a încălcat cu știință dispozițiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie și prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate.

şi domnul Marius Constantin Iacob, procuror şef adjunct al DNA pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza I, din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa..” constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală”.