Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, marți, la un seminar privind recuperarea prejudiciilor, că persoanele cercetate preferă să îli ascundă bunurile în străinătate sau să plece cu totul, menționând că datele arată că infractorii preferă detenția, dar să nu li se confiște averea.
„Atunci când vorbim de indisponibilizarea bunurilor, nu ne-am limitat la cele din România. Am observat tendința extrem de interesantă ca inculpații să obișnuiască să-și ascundă bunurile în străinătate, conturi offshore, sau să plece cu totul. Compartimentul de investigații financiare înființat în 2015 în DNA a acoperit și problema asta. 2016 a fost primul în care DNA a sechestrat bunuri din alte state: două proprietăți în Franța în valoare de peste 3,5 milioane de euro, două imobile în Spania de peste 500.000 euro și conturi blocate în Cipru, Germania Elveția”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Procurorul șef al DNA a precizat că, în ultimii ani, valoarea bunurilor indisponibilizate de procurori a crescut, menționând că în acest domeniu legislația este suficient de clară și previzibilă.
„Problema pentru care banii nu intră în buget nu este o chestiune de legislație, ci de modul în care se execută aceste hotărâri judecătorești. Sunt peste 990 hotărâri judecătorești în dosarele DNA în valoare de un miliard de euro. Acestea sunt transmite Ministerului Finanțelor și instituțiilor care au competența de a pune în executare. Aceste instituții trebuie să vină să spună ce probleme au când vorbim de executarea bunurilor”, spune șefa DNA.
Kovesi susține că instituțiile care au competența de a recupera banii sau bunurile considerate a fi prejudicii ar trebui să se comporte ca un bun administrator.
„Dacă vorbim de imobile, aveam foarte multe instituții care plătesc chirie. De ce un imobil confiscat nu poate fi dat în folosință unei instituții pentru a economisi chiria (..) Din această suma de un miliard de euro trebuie să vedem cât este executat efectiv, lucru pe care în acest moment nu îl știu”, a completat magistratul.
„Nu doar condamnarea poate să ducă la o prevenire faptelor de corupție, ci în ultima perioadă mai mult recuperarea prejudiciului și a sumelor obținute ilicit poate să ducă la acest rezultate. În urmă cu câțiva ani am citit un studiu european iar una dintre concluzii era că inculpații preferă să petreacă o perioadă de timp în pușcărie, dar să nu li se confiște averile, lucru care pare să se confirme în ultima perioadă de timp”, a mai precizat Kovesi.
Lili bate cimpii chiar daca in timpul asta face bataturi la aratator.
Cate nu face omul pentru o pensie.
„Banca Mondială – OFICIAL: Niciun progres de 6 luni în reformarea ANAF – discuții pentru închiderea proiectului
Considerând că există motive puternice pentru anularea proiectului de reformă al ANAF, BM discută în prezent, OFICIAL, această posibilitate cu reprezentanți ai Guvernului României.
E vorba de creditul de 90 de milioane de dolari oferit pentru digitalizarea și reststructurarea Fiscului.
cursdeguvernare.ro a obținut răspunsurile oficiale ale Băncii Mondiale referitoare la șansele acestui proiect.
Motivele formale care au generat aceste discuții le constituie faptul că ”în ultimele 6 luni există o implementare necorespunzătoare a etapelor proiectului și nu s-a făcut niciun progres pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare”.
Surse apropiate echipei române de negociatori cu BM afirmă că ”disputele tehnice” între experții părților cu privire la modalitatățile de implementare ale acestui proiect au început de câțiva ani, însă ”picătura care a umplut paharul” a fost decizia de înființare a Centrului Național pentru Informații Financiare.
Adoptată de către guvernul Mihai Tudose, decizia este percepută ca ”parazitând” proiectul de reformă al ANAF.
Poziția oficială a Băncii Mondiale: o confirmare a realității din teren
În ultimul Raport privind derularea proiectului RAMP, BM a anunțat, în februarie 2018, că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată în octombrie 2017.
După o trecere în revistă a problemelor structurale cu care se confruntă Fiscul român, BM transmite guvernului român: ”Aceste provocări rămân importante, indiferent de soarta proiectului de modernizare al administrării veniturilor (RAMP)”.