Curtea de Apel Bucureşti a decis să oblige Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să recunoască Laurei Codruţa Kovesi gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Curtea de Apel Bucureşti a decis să admită cererea Laurei Codruţa Kovesi şi să anuleze hotărârea 673 din 6 noiembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori.
Instanţa a mai hotărât să oblige CSM să recunoască lui Kovesi gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul va fi depus la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, pe data de 6 noiembrie 2018, solicitarea fostului procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător pentru Parchetul General, asta după ce ministrul Justiţiei Tudorel Toader afirma că, urmare a OUG privind legile justiţiei, Kovesi, dacă are gradul de procuror la Parchetul de pe lângă tribunal, nu poate rămâne la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost numită de procurorul general Augustin Lazăr în luna iulie.
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererii formulate de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Sibiu, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul îndrumare şi control, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arăta în soluţia dată de procurori.
În 11 iulie, procurorul general, Augustin Lazăr, a decis delegarea Laurei Codruţa Kovesi, revocată de la conducerea DNA, în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu aceeaşi dată.
La jumătatea lunii octombrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader afirma că, urmare a OUG adoptate de Guvern pentru modificarea legilor justiţiei, Laura Codruţa Kovesi, dacă are gradul de procuror la Parchetul de pe lângă tribunal, nu poate rămâne la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Iaca ( inca) o proba a „maretiei ” dreptului ( vorba unui clasic in viata) .
Corb la corb nu-si scoate ochii! Niste nemernici! Am tot spus ca legile sunt pentru prosti, si nu pentru Ciolanis sau Kovesi!
Si nu e definitiva solutia CA. Asa ca va depinde de cine se va mobiliza sa ceara in instanta anularea ei.
Este greu de inteles de ce I.C.C.J. nu ii da ea, direct, Matahalei, o adeverinta din care sa rezulte ca ii recunoaste gradul de procuror de pe langa Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? De ce se rasteste la C.S.M.? Am inteles ca Lulutza are inca statutul de delegat la Parchetul de pe langa I.C.C.J., gradul ei real fiind de procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Sibiu. Conform normelor, o persoana delegata intr-un post/intr-o pozitie de conducere, i se confera TEMPORAR gradul cerut de postul ocupat, dupa incetarea delegarii aceasta revenind la gradul detinut anterior. Obtinerea gradelor profesionale are sau ar trebui sa aiba un parcurs bine definit, cu proceduri clare de accedere la pozitia respectiva, respectiv sa aiba o evolutie profesionala ascendenta, realizari palpabile si cuantificabile in domeniul de activitate, sustinerea unor examene care sa ateste ca dispune de capacitatea de a primi si detine gradul profesional superior. Ori, din cate se cunoaste, cea in cauza a fost luata de la Sibiu, unde avea gradul de procuror de nivel Birou teritorial al D.I.I.C.O.T. si teleghidata de „nasul” Basescu direct in funtea Parchetului General. Nu stim ce fapte de vitejie sau ce decizii profund inteligente a elaborat ‘mneaei care sa justifice un astfel de „salt” in cariera. Si cred ca, in fapt, nimeni nu stie, nici macar ea. „Sentinta” se justifica doar daca amintita I.C.C.J. nu a actionat politic de genul: „Dati-i, dom’le gradu’ ala, ca are nevoie la Bruxelles sa poa’ s-o faca procuror european si amarata de ea nu-l are”. Si ma mai intreb daca organismul garant al functionarii optime a mecanismului Justitiei in Romania poate fi silit de o structura din „subordine” sa faca ceva care se vede de la o posta ca nu e cusher de loc? Si chiar nimeni sa nu zica nimic despre asta?