Hâtru, dar sictirit, românul se întrece pe sine. Întâi de toate prin nemulţumirea faţă de Traian Băsescu şi apoi prin exagerarea inutilităţii acestei mânii. La ce ne foloseşte dacă nu duce la nimic! De ani şi ani, de câte ori ţara s-a aflat în faţa unui alt mare scandal, bravii noştri compatrioţi au ţinut-o langa cu aceleaşi cuvinte:
„La ce ne foloseşte, că tot nu se schimbă nimic!”.
Şi totuşi se schimbă ceva. Primul lucru. Traian Băsescu cel de dinaintea scandalului Bercea Băsescu nu mai este acelaşi cu cel de acum. Este vlăguit, ridicol, pictat în frunte. E ca un vapor în derivă. Şi pictat pe toată lungimea sa cu esenţa acestei afaceri. Fiecare îşi alege cuvântul pe care îl aşază alături de imaginea marinarului eşuat în politică. Altceva. S-au lămurit lucrurile şi cu PDL. Toată trupa din Modrogan nu este decât o ceată de nepoţei ai preşedintelui. PDL-ul cu care PNL-ul ar fi vrut să se unească pe ideea că aducerea mortului în casă le poate mări forţa politică a eşuat cu acest prilej. PDL-ul n-a vrut să participe la votul Parlamentului, luând acelaşi drum cu Elena Udrea şi Teodor Baconschi. Documentul adoptat în Parlament i-a scuturat şi vindecat şi pe liberali de posibila colaborare cu Traian Băsescu. După acest document, ei nu mai au cum s-o întoarcă şi să îl invite pe marinar la cârma sau la proptirea polului de dreapta. Votul de astăzi este un soi de ”adio şi n-am cuvinte”.
Dar cel mai mare câştig al acestei declaraţii a Parlamentului vine de la efectele agăţării de gâtul preşedintelui a unei declaraţii parlamentare care să indice condiţia sa morală.
Când Parlamentul României scrie pe tine corupt şi te invită la demisie, oricâte explicaţii ai încerca şi oricâte scuze sau raţiuni ar inventa Andreea Pora şi Robert Turcescu, Coana Joiţica sau Lavinia Şandru, tot aşa rămâi. Un om greu de crezut, de evitat şi de ţinut agăţat în galeria de personaje negative ale României.
Fixarea definitivă a lui Traian Băsescu în panoplia de poame ale politicii europene este totuşi un câştig important pentru psihologia celor care mai aveau îndoieli.