La ce serveşte un suveran în vremuri de criză

Regina Elisabeta a II-a celebrează la acest sfârşit de săptămână 60 de ani pe tronul Mari Britanii, dar şi o cotă de popularitate fără precedent în epoca contemporană, scrie Le Nouvel Observateur. În plină criză economică şi financiară, britanicii se pregătesc pentru jubileul reginei lor. Desigur, economia speră să câştige beneficii de pe urma celor două evenimente majore ale anului: cei 60 de ani aniversari ai reginei şi Jocurile olimpice de la Londra, din această vară.

Prinţul Metternich, artizanul Congresului dela Viena, din 1815, şi pacificatorul Europei, spunea că “adevărata capodoperă este cea care durează”. Este un privilegiu regal al puterii de a-şi pune amprenta în timp, cu toate că monarhiile constituţionale europene nu le conferă suveranilor decât un rol simbolic şi o putere morală.

Nu mai puţin, de-a lungul anilor, fără a-şi legitima puterea în mod electoral, plasaţi de istorie pe un piedestal de unde domină partidele şi interesele particulare, regii şi reginele vechii Europe încarnează în această perioada de criză permanenţa naţiunilor în căutarea propriei lor identităţi.

Britanicii, loviţi din plin de recesiune şi de criza financiară, păstrează iluzia de a fi o mare putere mondială, pentru au în continuare un simbol: Elisabeta a II-a, prin mila lui Dumnezeu regină a Marii Britanii şi a Irlandei de Nord, suverană a 16 de state independente, conducătoare a Commonwealth-ului care reuneşte 54 de state şi doua miliarde de supuşi.
La 86 de ani, Elisabeta a II-a este o imagine atemporală, care nu este influenţată de noile mode, o figură maternă şi protectoare, un fel de mamă binefăcătoare a naţiunii. Regina Elisabeta permite britanicilor să creadă în destinul lor ieşit din comun. Este motivul pentru care ei vor celebra cu fervoare jubileul de diamant care marchează a 60-a aniversare a reginei. Exemplul ei, unic în istorie, după regina Victoria, care a domnit 64 de ani, provoacă admiraţia tuturor.

Cu siguranţă că decana şefilor de stat în exerciţiu din întreaga lume (doar regele Bhumibol al Thailandei a domnit mai mult decât ea) sfidează toate regulile puterii, bucurându-se de o popularitate care, după ce a cunoscut câteva eclipse, străluceşte la zenit şi îi face invidioşi pe cei mai încrezători candidaţi la alegerile prezidenţiale.

Cea care domneşte peste un miliard de supuşi din întreaga lume încarnează victoria experienţei şi a continuităţii, chiar dacă Australia, Canada şi Noua Zeelanda au ridicat pretenţia de a deveni republici. Care este secretul ei? Elisabeta a II-a Regina este o stâncă în faţa furtunii, cea care a cunoscut Blietzkrieg-ul, privaţiunile perioadei postbelice, crizele energetice, atentatele IRA…şi priveşte cu furie la greşelile perioadei de criză financiară, arătându-şi compasiunea pentru cei care suferă.

În 60 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a devenit un monument naţional, o figură de ceară (din acelea din care, după cum spunea Orwell, evităm să facem Hiteri şi Stalini) care permite naţiunii să traverseze dificultăţile fără a-şi pierde identitatea şi moralul. De fapt, în 60 de ani, Elisabeta a II-a a efectuat de nu mai puţin de zece ori turul lumii, unde a cunoscut toţi şefii de state, a învestit 12 premieri, de la Winston Churchill la David Cameron, şi a ăntrupat continuitatea, identitatea şi unitatea naţionale.

Desigur, ea domneşte, dar nu guvernează şi rolul ei simbolic se reduce la “a fi consultată, a încuraja şi a atrage atenţia”. În fapt, puterea reginei este superioară celei prevăzută de legile britanice: ea întrupează în mod profund Anglia, într-un amestec de femeie de “middle class” care nu iubeşte decât caii, cîinii şi viaţa la ţară, jucând iîn acelaşi timp cu o alura atemporală rolul ei protocolar de suverană care vibrează pe aceeaşi lungine de undă cu poporul ei.

Esenţa muncii sale nu este de a prezida ceremoniile oficiale, ci de a păstra simbolistica regală, negând ideea ieşirii la pensie precum un funcţionar. Unsă cu mirul sfânt de la Westminster, Elisabeta a II-a va muri pe tron. Ea speră, în secret, să bată recordul de longevitate al stră-străbunicii ei, regina Victoria, pe 9 septembrie 2015. Nu ar avea atunci decât 89 de ani!