Legea salarizării, adoptată până la final de iunie. Acord semnat între partide

Administrația Prezidențială a anunțat că a fost implicată în procesul de mediere dintre partide, PNL, PSD, USR, UDMR, care au semnat un acord prin care se angajează să adopte legea salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare.

Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislație a fost semnat de către Sorin Grindeanu – președintele PSD, Ilie Bolojan – președintele PNL, Dominic Fritz – președintele USR, și Kelemen Hunor – președintele UDMR.

Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din PNRR și are termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026. De finalizarea acestui jalon depinde accesarea unei tranșe de peste 770 de milioane de euro din fonduri europene.

Salariile nu vor scădea odată cu legea salarizării

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”, transmite Administrația Prezidențială.

Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale, specifică AP.

În baza prezentului acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.

Ce spune fostul ministru al Muncii

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat la Podcasturile Cotidianul că legea este realizată cu specialiști.

„E făcută de un grup din Ministerul Muncii, cu direcția de salarizare, cu consultantul care este Banca Mondială și cu contribuția a alte două entități, care au fost permanent invitate la grupul de lucru: Ministerul de Finanțe și Cancelaria premierului. Apropo de lucrul cu premierul: uneori se putea, alteori nu se putea (…) Draftul pe care l-am lăsat la plecarea din minister poate să aibă nevoie de ajustări”, a afirmat el.

Anterior plecării sale din Guvern, Manole a explicat de ce va ține cont legea.

„Vom decupla creșterile viitoare din sistemul de salarizare bugetar de creșterea salariului minim pe economie, pentru că aici a fost una dintre principalele probleme care a făcut ca această politică publică să nu fie aplicată”, a explicat fostul ministru.

De asemenea, noua lege propune un raport de 1 la 8 între cel mai mic salariu și indemnizația președintelui (față de 1 la 12 în prezent) și reducerea anvelopei sporurilor de la 30% la 20%.

Cotroceni: „O salarizare dezlânată”

Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că salarizarea publică în clipa de faţă, în România, este o zăpăceala din care nu înţelegem nimic. Avem de-a face cu o sabie cu două tăişuri:

„Noi avem o salarizare dezlânată, angajările sunt blocate, nu poţi angaja oamenii, avem zone din mediul public unde ai nevoie să dai salarii mai mari, ca să atragi anumite tipuri de oameni cu anumite specializări, şi atunci ce se întâmplă? Apare câte o idee de asta, care multe ori e creaţă, spor de nu ştiu de care. Şi din nou, ai două cazuri.

Anumiţi manageri sau conducători, care le folosesc abuziv şi dau aceste sporuri unor oameni care nu au nicio nevoie de ele, ci alte ori vezi manageri în sistemul public care le folosesc ca să crească nişte salarii”, a afirmat Burnete la Antena 3 CNN, potrivit News.ro.

„Povestea asta cu sporurile, din nou, trebuie să dispară, e fără noimă şi noi trebuie să ne plătim funcţionarii publici cu salariul pe care judecăm că e corect. Că lucrează la ANAF, că lucrează la Administraţia Prezidenţială, că lucrează la o mică primărie, trebuie să avem nişte grile clare care ne spun ok, ăsta-i salariul complet, fără sporuri, fără alte CA-uri”, a mai spus Burnete.