În această toamnă, în Bucureşti vor evolua 7 legende ale muzicii pop-rock, Clujul va avea parte de două evenimente similare, iar Iaşiul şi Timişoara se află şi ele pe traseul unui grup care a făcut furori la festivalurile Woodstock şi Isle Of Wight.
Scorpions inaugurează Cluj-Arena
Scorpions este prima reprezentantă a legendelor care vor (re)veni în această toamnă. Trupa va susţine un concert cu ocazia inaugurării Cluj-Arena, cel de-al treilea stadion din România (după deja cunoscutul „Constantin Rădulescu” tot din Cluj şi Naţional Arena din Bucureşti) construit după standardele UEFA. Scorpions este o formaţie care este în activitate din 1965 şi are în componenţă trei sexagenari plus doi „juniori” care au sub 50 de ani. Scorpions vine la Cluj în cadrul „Get Your Sting and Blackout World Tour” direct de la Doneţk (Ucraina) şi are următoarea „haltă” în Elveţia, la Geneva. Urmează în luna noiembrie 7 concerte în Franţa şi unul la Bruxelles în Belgia.
„Love Like A Man” se va auzi în 4 oraşe
Unul dintre grupurile în mare vogă ale anilor ’70, Ten Years After, susţine între 23 şi 26 octombrie patru concerte în România: la Bucureşti – Sala Palatului, Iaşi – Casa de Cultură, Timişoara – Sala Filarmonicii şi Cluj – Casa de Cultură a Studenţilor. Celebra trupă originară din oraşul lui Robin Hood, Nottingham, se află la a treia etapă din viaţa ei. A fost activă între 1966 şi 1974, în 1983 şi din 1988 până în prezent. A participat la cele mai tari ediţii ale festivalului de la Woodstock (cea din 1969) şi Isle Of Wight (1970). Piesa cea mai cunoscută din repertoriul celor de la Ten Years After este mega-hitul „Love Like A Man”, lansată în 1970, şi care face parte din top 100 all time pop-music. Ten Years After vin în România în cadrul unui tur care cuprinde mai multe concerte în Franţa (septembrie-octombrie), după care urmează apariţii la Budapesta, Bruge şi în două oraşe din Germania. Britanicii au în componenţă trei dintre membrii fondatori – Leo Lyons, Chick Churchill şi Ric Lee, toţi sexagenari, dar în mare formă – şi un „puşti” de 34 de ani, Joe Gooch, venit în 2003 în trupă. În 2010, trupa a mai susţinut un concert la Bucureşti, care a ridicat în picioare asistenţa de la Sala Palatului. Din păcate, de mai mulţi ani, primul lider al fortmaţiei, Alvin Lee, unul dintre cei mai buni chitarişti din lume, a ales o carieră solo şi nu mai participă la proiectele grupului.
Noiembrie începe cu Elvis Costello
De 41 de ani este cunoscut ca fiind promotor al genurilor punk pop şi punk rock. Vine pentru prima oară în România, în cel de-al 41-lea an de activitate. Costello, 57 de ani, va evolua pe scena de la Sala Palatului pe 3 noiembrie. Până pe 8 octombrie, Costello concertează în SUA, iar la Bucureşti vine după un periplu prin Grecia, Irlanda şi Austria. La 24 de ore după concertul de la Bucureşti, Costello va cânta la Praga, după care urmează mai multe concerte în Germania, Belgia şi Olanda.
La 3 zile după Elvis Costello, pe scena Sălii Palatului sunt anunţaţi cei de la Manhattan Transfer, un grup vocal specializat în revitalizarea unor piese tradiţionale. Grupul a debutat în 1969, dar a explodat în 1976 odată cu single-ul „Chanson D’Amour”, o reluare a hitului din 1958 al duetului Art & Dotty Todd. De mare success s-a bucurat şi colaborarea cu Barry White, materializată prin evergreen-ul „Kiss & Say Goodbye”.
În privinţa acestui concert există însă o problemă: Bucureştiul nu apare în calendarul concertelor grupului de pe site-ul oficial, ceea ce ridică o serie de semne de întrebare.
50% din… „Je t’aime… moi non plus”
Pe 13 noiembrie vom avea o prezenţă insolită pe scena Sălii Palatului. Jane Birkin, cunoscută şi răscunoscută încă din 1967, când a lansat împreună cu (regretatul) Serge Gainsbourg celebrul cântec erotic „Je t’aime… moi non plus”, una dintre cele mai interzise piese din lume, piesă care a scandalizat inclusiv Vaticanul. „Je t’aime… moi non plus” a fost însă ani de zile piesă de rezistenţă la secţia română de la Europa Liberă, fiind, alături de „Nights In The White Satin” (Moody Blues) şi „Child In Time” (Deep Purple), una dintre cele mai cerute piese de ascultătorii postului. Pe „şestache”, în anii ’80, la Radiovacanţa Costineşti, Andrei Partoş difuza şi el piesa duetului francez. Actriţă cu 83 de roluri la activ, dar în paralel cu o prezenţă pe scena muzicii pop neîntreruptă începând cu anul 1966, are o agendă de toamnă extrem de încărcată. Până să vină la Bucureşti, Birkin susţine concerte în 7 ţări europene, după care în drum spre SUA face o escală la Tokyo, iar anul 2012 îl începe tot cu concerte în Europa, Barcelona, Instanbul, Budapesta fiind câteva dintre oraşele din programul ei. Rămâne de văzut dacă, în formula solo, Jane Birkin va interpreta „Je t’aime… moi non plus” la Bucureşti.
Ultimii romantici ai anilor ’60 -’70
Tom Jones (17 noiembrie), Salvadore Adamo (10 decembrie) şi Demis Roussos (20 decembrie) sunt ultimele trei concerte pop ale anului, toate trei programate la Sala Palatului. Dacă Tom Jones vine pentru a patra oară în România – prima oară în 1996 la Cerbul de Aur, la un „Vanghelion în 2006” şi recent la o petrecere privată -, iar Demis Roussos, pentru a cincea oară (prima oară un concert de excepţie în perioada antedecembristă), belgianul Salvatore Adamo este în premieră în România, deşi şi-a început cariera la 17 ani, în 1960. În anii ’60 piesele lui Adamo au făcut parte din repertoriul curent al interpreţilor români, regretaţii Aurelian Andreescu şi Anda Călugăreanu fiind printre primii care au preluat piesele belgianului. Dintre marile hituri ale lui Adamo amintim „Tombe la neige”, „Vous permettez Monsieur” („Îmi acordaţi un dans” – hit în varianta româneasă pe un EP al lui Ştefan Bănică senior), „Petit bonheur” ş.a. Salvadore Adamo, alături de franco-belgianul Jacques Brell şi italianul Bobby Solo, era cel mai ascultat interpret străin în România între 1963 şi 1968. După 1968 i-a luat locul în topul românilor… Tom Jones, cel care trebuia să vină să concerteze la Cerbul de Aur 1972, dar festivalul a fost suspendat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.