Litigiu teritorial româno-bulgar: O primăriță merge pe urmele lui Cristian Diaconescu

România urmărește să extragă petrol și gaze în zona economică exclusivă bulgară de la Marea Neagră, profitând de prăbușirea iminentă a unei estacade construite în zona frontierei maritime, susține primarul localității Șabla, Raina Bărdareva, citată de publicația Standart.

Proiectul unei estacade, în valoare de circa 3 milioane de euro, a fost abandonat în urma cu mai mulți ani, iar acum construcția se deteriorează și urmează să se prăbușească, spune primarul bulgar, care susține că România ar putea astfel să-și extindă zona economică, iar activitatea pescarilor bulgari ar putea fi limitată, mai cu seama că și acum autoritățile române rețin mulți pescari care depășesc zona economică bulgară.

Contactatat de corespondentul Agerpres, primărița din Șabla a avut o altă poziție. Ea a comentat marţi pentru AGERPRES că titlul şi afirmaţiile publicate de cotidianul Standart sunt mult exagerate. „Eu nu mi-aş permite niciodată să comentez un subiect care ţine de diplomaţie”, a spus Bărdareva. Ea afirmă că nu este prima dată când ziarista care a semnat articolul îi implică numele într-un scandal. „Am sunat-o să întreb de ce a scris asta, iar ea mi-a răspuns că aşa sună mai atractiv pentru cititori”, a declarat doamna primar.

Raina Bărdareva a mai spus că renovarea estacadei este o problemă internă pentru Bulgaria şi în nici un caz o problemă în relaţiile bilaterale cu România care, în opinia ei, sunt foarte bune.

Edilul a mai spus că în acest sezon estival zona oraşului Şabla este preferată de mii de turişti români. Le place foarte mult aici, pentru că avem plaje frumoase cu acces gratuit. Am aflat recent chiar că nişte români au organizat şcoli de scafandri în satul Tiulenovo lângă Şabla, a mai spus primarul.

Așa-zisa dispută teritorială româno-bulgară a fost deschisă, la nivel public, de fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. În martie 2012, el declara, nici mai mult, nici mai puțin, că „există o zonă în litigiu în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială” dintre România şi Bulgaria, el explicând că este vorba de 17 kilometri pătraţi şi că vor avea avea loc discuţii cu experţi bulgari. Atunci au fost organizate proteste în fața ambasadei României la Sofia, iar o vizită a lui Diaconescu în Bulgaria a fost amânată.

Miza acelui petec de platou continental nu ar fi neapărat una extractivă, cât de tranzit a hidrocarburilor, pe acolo putând trece gazoductul rusesc South Stream. Presa bulgară scria, în 2012, că litigiul dateaza din 1980, dar că la aderarea la UE, România și Bulgaria au precizat că nu au pretenții teritoriale una față de cealalată. Analiștii bulgari opinau atunci că reacția ministrului Diaconescu ar fi fost legata de o licitație pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi la care Bulgaria a pus la bătaie perimetre foarte apropiate de zona economică a României. Presa bulgară nu a omis să scrie în acest context de experiența României în asemenea situații și despre succesul înregistrat la CIJ de la Haga, când Bucureștiul a obținut perimetre generoase în dauna Ucrainei.