Lituania: Rusia poate bruia GPS-ul până în centrul Europei

Bruierea semnalului GPS de către Rusia amenință stabilitatea Europei de Est și a regiunii Baltice, conform unei hărți publicate de autoritatea de reglementare din Lituania.

Lituania: Rusia poate bruia GPS-ul până în centrul Europei

Bruierea semnalului GPS de către Rusia amenință stabilitatea Europei de Est și a regiunii Baltice, conform unei hărți publicate de autoritatea de reglementare din Lituania.

Rusia își poate extinde masiv bruiajul GPS adânc în Europa, pe o rază de până la 450 km în jurul enclavei Kaliningrad, conform unui avertisment lansat marți de un oficial lituanian, citat de Reuters, potrivit News.ro.

Rusia bruiază masiv navigația prin satelit

Rusia și-a multiplicat masiv capacitățile de perturbare a sistemelor de navigație. Astfel numărul antenelor de „spoofing” GPS  a crescut de la 3, la începutul anului trecut, la 36 în prezent, a declarat Darius Kuliesius, adjunct al autorității de reglementare a comunicațiilor din Lituania, pentru Reuters.

El a explicat că antenele sunt amplasate în teritoriul puternic militarizat al Kaliningradului, situat între Lituania şi Polonia, ambele membre ale NATO, pe coasta Mării Baltice.

„Interferenţele ocazionale au început odată cu summitul NATO din 2023 de la Vilnius.

Acum au construit infrastructura, iar interferenţele au devenit o provocare rusă sistemică, permanentă şi nesfârşită la adresa securităţii europene”, a explicat Kuliesius.

Europa de Est, perturbată

Bruierea semnalului GPS de către Rusia amenință stabilitatea Europei de Est și a regiunii Baltice, conform unei hărți publicate de autoritatea de reglementare din Lituania.

O analiză recentă a semnalelor de navigație aeriană scoate la iveală o vulnerabilitate masivă în regiune.

Bruiajul sistemelor de supraveghere a ajuns la o rază record de 450 km.

Datele, bazate pe anomaliile transmisiilor ADS-B, au fost publicate de autoritățile lituaniene prin vocea oficialului Kuliesius.

Rusia, sub tirul acuzațiilor

O aeronavă militară spaniolă având-o la bord pe ministra apărării, Margarita Robles, și avionul oficial al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost țintele unor grave bruiaje ale semnalului GPS în cursul anului trecut.

De asemenea, Rusia a fost acuzată oficial de Estonia și Finlanda că bruiază deliberat sistemele de navigație GPS din spațiul aerian al regiunii baltice, punând în pericol siguranța zborurilor comerciale.

Chiar și așa însă, siguranța zborurilor nu este totuși în pericol, întrucât majoritatea avioanelor moderne dispun de sisteme de navigație alternative pentru situațiile de criză.

Avionul ministrului  Radu Miruță a fost și el bruiat

Ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, a dezvăluit recent că avionul militar cu care călătorea spre Lituania a avut semnalul GPS bruiat.

Defecțiunile majore au fost evitate, potrivit oficialului, datorită sistemelor speciale anti-bruiaj din dotarea aeronavei.

“Da, evident. A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar are dispozitive anti-bruiaj militare, dar, da, am verificat şi a fost bruiaj foarte puternic, nu bruiaj”, a mai afirmat ministrul interimar al Apărării.

Echipajul a inițiat sistemul de navigație militară și a adoptat măsuri de siguranță, a explicat Miruță

Citește și: Sistemul GPS al avionului militar în care se afla Radu Miruță a fost bruiat în Lituania. Ce spune ministrul?

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.