(VIDEO) Botez cu greii Europei la Ateneu: „Faceți ca Duckadam!”

România a marcat joi seară preluarea Preşedinţiei Consiliului UE cu o ceremonie şi un concert la Ateneul Român, în prezența preşedintelui Parlamentului European Antonio Tajani, preşedintelui Consiliului European Donald Tusk și preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, dar și a altor oficiali europeni. Momentul serii: discursul președintelui Consiliului European Donald Tusk, care a vorbit în limba română, fiind aplaudat la scenă deschisă.

Din partea României au vorbit președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, Florin Iordache, vicepreședintele Camerei Deputaților, La eveniment au venit o serie de alți politicieni, dar și alți oficiali români, precum și străini.

Principalele declarații

UPDATE. Viorica Dăncilă și-a arogat dreptul de a conduce pe timpul Președinției Consiliului UE: „Privind în urmă, cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost atunci când poporul român a adoptat, prin referendum, actuala Constituție a României. Aceea este linia de start de la care a început cu adevărat integrarea noastră. Atunci a avut loc actul de voință al poporului român de a se alinia și de a-și însuși valorile și principiile Uniunii Europene. Constituția adoptată atunci și care guvernează astăzi statul de drept din România este garanția cea mai puternică că țara noastră a pornit pe drumul ireversibil al integrării europene. Constituția este reperul nostru european cel mai important, pentru că ea a fost elaborată în acord cu partenerii noștri europeni și a reprezentat linia de start în procesul de integrare euro-atlantică. Astăzi, putem spune cu toată convingerea că ceea ce este european este și constituțional, iar, în egală măsură, ceea ce este constituțional este în deplin acord cu valorile și principiile europene. Această Constituție ne spune astăzi, în momentul preluării președinției rotative, că Guvernul României are datoria de a gestiona dosarele europene pe perioada președinției. Ca prim-ministru al României, îmi asum cu onoare și demnitate această înaltă responsabilitate în fața Europei și a celor peste 500 de milioane de cetățeni europeni. Vom demonstra că România și-a câștigat pe deplin rolul și poziția de stat membru, cu drepturi depline, al Uniunii Europene. Vom demonstra că România merită respectul comunității europene și statutul de partener egal în marea construcție europeană. Vom demonstra că România este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus, în rând cu toate celelalte state membre. Și vom arăta că România este bine pregătită să gestioneze dosarele importante aflate pe agenda europeană și să fie un mediator imparțial, care poate genera consens în plan european. Le transmit, deci, tuturor românilor și partenerilor noștri europeni același mesaj: „Îndrăzniți să credeți în România! Îndrăzniți să credeți în capacitatea României de a conduce cu cinste și onoare Consiliul Uniunii Europene! (mesajul de campanie al PSD – nr.)„.

UPDATE. Jean-Claude Juncker: „Simt că această zi este una de hotar. Deschidem prima președinție română a Consiliului UE. Ne aducem aminte că în 2017 România s-a alăturat familiei europene. (…) Uniunea Europeană este făcută din compromis, dar atunci când este vorba de drepturile omului, atunci când este vorba de respectarea statului de drept, atunci când este vorba de lupta contra corupției, niciun compromis nu este posibil. UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din Spațiul Schegen. (…) Pe parcursul acestor luni, Comisia – care este prietena României, lucru de care unii din această țară par uneori că se îndoiesc – va fi ca întotdeauna de partea voastră, purtată de aceeași voință care îi animă pe toți cei care sunt astăzi aici: să facă astfel încât prima președinție română a Consiliului UE să fie un moment mare în istoria României și un moment mare în istoria UE”.

UPDATE. Donald Tusk, discurs entuziasmant în limba română!  „Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:

Se apropie viitorul, se aude, se vede
Gândurile pe care le trimit spre el
se-ntorc mai repede ca altădată.
Și-mi trec scântei șuierând în viteză
prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”

UPDATE. Antonio Tajani, apel la țările care blochează aderarea României la Schengen:  „Președinția română va ghida Consiliul Uniunii în lunile dinaintea alegerilor europene, într-un moment în care cetățenii noștri cer o Europă mai eficientă. România a avut întotdeauna o vocație europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoșii noștri romani au traversat Dunărea și au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod – unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre țări vine de la romani, și de la puternica lor prezență. Rădăcinile noastre comune creează afinități și ne leagă într-o firească prietenie.

Cunosc și apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteți curajoși, hotărâți și generoși. De-a lungul istoriei voastre, aceste calități au fost de nenumărate ori puse la încercare, și tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice. Aceste calități vor contribui la reușita Președinției române. Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren. Și totuși, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-și protejeze cetățenii. Este esențial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Președinției române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voința de a nu lăsa pe nimeni deoparte. Împărtășesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat și împărțit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaște în Vest, dacă ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găsește un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăți întregi de continent o promisiune de pace și, prin urmare, o promisiune de eliberare”. Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic. Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia. (…) Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat. Principiul solidarității a stat, de asemenea, la baza susținerii aderării României la spațiul Schengen. Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române. Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat. De la începutul mandatului meu, 14 șefi europeni de stat și de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulțumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuție.

România trebuie să aibă un rol central în construcția noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obținem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piață internă mai echitabilă, în care toată lumea – inclusiv giganții Internetului – își plătește impozitele și respectă regulile; pentru ambiția de a reuși în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanță economică eficientă și democratică; pentru un comerț deschis, cu condiții de concurență echitabile. Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice. Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și va fi o reușită! Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea. La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română: „unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci!”.

UPDATE. Florin Iordache, discurs din partea Camerei Deputaților, în locul lui Dragnea: „Încep prin a vă asigura prin faptul că majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul în toate acțiunile sale la Președinția Consiliului UE. Vreau să vă asigur de deschiderea noastră totală, proeuropeană și de dorința noastră sinceră ca România să își consolideze statutul în cadrul acestei Uniuni. A fost decizia suverană a poporului român de a parcurge drumul european și de a ajunge aici în cea mai onorantă postură, cea de a conduce Președinția Consiliului UE. Vrem să fim europeni și ne dorim să fim tratați pe deplin ca cetățeni europeni. Nu îmi pot imagina că să ne plasăm în afara UE. Cred că țara mea merită să fie respectată ca un partener al unui proiect atât de ambițios care se numește UE. Chiar dacă rolul țării mele este de prelua prioritatea agendei europene față de cea națională, suntem constiență că România are datoria de a fi un mediator. Vă pot garanta că la București există voința politică foarte clară ca România să își îndeplinească mandatul la Președinția Consiliului UE. Am tratat cu toată seriozitatea recomandările de a avea un consens politic pe perioada Președinției. Doamna premier a avut un discurs în Parlamentul României către toate partidele politice de a avea un consens (…) Accentele electorale care au fost exprimate mai contondent se vor resimți și în următoarele 6 luni. Vă asigur că majoritatea parlamentară are înțelepciunea de a sprijini Guvernul în misiunea pe care o va avea Guvernul la Președinția Consiliului UE. Vă pot asigura că vom manifesta echilibru, cumpătare, astfel încât dispuntele politice interne să nu afecteze mandatul la Președinția Consiliului UE”

UPDATE. Călin Popescu Tăriceanu, discurs în limba engleză: „Înainte de 1990 obișnuiam să visez la Europa. Atât familia mea și rudele mele m-au învățat ce înseamnă Europa, civilizație și cultură, inițiativă și mai presus libertate. După căderea comunismului, visul la Europa a devenit unul pe care îl puteam spune public. Românii au privind europenitatea lor ca o parte importantă a identității lor naționale. Trebuie să mărturisesc că visul meu la Europa s-a transformat atunci când, ca premier, am contribuit la integrarea României în Uniunea Europeană, în 2007 (…) Câteva instituții (din România – nr.) păstrează metode trecute. Își păstrează obiceiurile. De aceea noi vom arăta și mai mult care sunt aspectele care deranjează și care sunt instituțiile care s-au transformat în spiritul european. Aceste clarificări trebuie lămurite și cu oficialii europeni, statele membre, pentru a îndepărta aceste neînțelegeri asupra vieții sociale din România. Le cer tuturor partidelor să țină cont și să fie atente la ce au spus fondatorii UE acum 7 decenii, să fim o reuniune a statelor care trebuie să fie o comunitate a guvernelor, societăților, bazate pe solidaritate, incredere și respect reciproc”

UPDATE. Klaus Iohannis, în discursul său: „La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România preia un rol de prim-plan la nivel european. Dacă privim puțin în urmă, întoarcerea țării noastre în familia europeană a reprezentat un deziderat de o importanță aparte, pentru care am depus toate eforturile la nivel național și pentru cu toții care am lucrat cu dedicație și profesionalism, având convingerea fermă că proiectul european este o construcție unică în lume, o construcție de pace și prosperitate, și singura cale de a asigura progresul comun al statelor europene. Astăzi, cu aceeași convingere preluăm exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul principal de a contribui la consolidarea unui Europe mai coezive, mai unite, mai puternice. Primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene. Uniunea se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât și externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, migrația și securitatea în vecinătatea sa imediată și dincolo de continentul european. Construirea Uniunii Europene de astăzi a fost posibilă pentru că părinții fondatori au crezut în proiectul european, în idealurile și în valorile sale. Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că Uniunea Europeană este în mod incontestabil un proiect de succes, un proiect puternic și un proiect viabil. Cei peste 60 de ani de pace de care s-a bucurat cea mai mare parte a continentului nostru stau mărturie forței, temerității și încrederii tuturor în capacitatea noastră de a coopera în mod eficient și sustenabil”.

VIDEO

UPDATE. Înainte de debutul evenimentului, au făcut „valuri” protestatari #Rezist. Câteva zeci de persoane se află în apropierea Ateneului pentru a protesta în fața liderilor europeni, aflați la ceremonia de deschidere a Președinției României la Consiliul UE. Aceștia protestează față de Jandarmerie și față de PSD.

S-au strigat sloganuri precum „Nu vrem o nație de hoți!”, „PSD, ciuma roșie!” și „România cere fără grațiere” și au fost aduse pancarte cu mesaje în engleză.  La protestul de joi seară, de lângă Ateneul Român, au venit și Dacian Cioloș, Dan Barna, Vlad Voiculescu, regizorul Stere Gulea și filosoful Mihai Șora. De asemenea, mai mulți protestatari au întâmpinat liderii europeni, pe traseul lor spre Ateneul Român, cu pancarte cu mesaje privind corupția.

În programul inițial al MAE nu era prevăzut un discurs al președintelui. Marele absent a fost Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, care este plecat în vacanță.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.