' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Femeia care a cusut poezia Luceafărul în trei ani pe o pânză uriașă: „Mă trezeam noaptea și continuam să cos“
O femeie în vârstă de 71 de ani din Cugir a realizat o performanță demnă de Cartea Recordurilor. Maria Todor a reușit ca într-o perioadă de trei ani, să coasă pe o pânză de cânepă poezia Luceafărul, de Mihai Eminescu. Cele 98 de strofe au fost ”scrise” cu ață roșie.
Femeia a mai scris, pe aceeași pânză, versurile din Hora Unirii, Balada Miorița, proverbe, rugăciuni și zicători. De asemenea, a realizat și ilustrații care reprezintă Coloana Infinitului și Cumințenia Pământului ale marelui sculptor Constantin Brâncuși, precum și Vioara lui George Enescu. Maria Todor spune că a realizat toate acestea din dragoste pentru Mihai Eminescu și ceilalți mari scriitori sau artiști ai României și că intenționează să realizeze un mic muzeu într-o camera a locuinței sale din Cugir.
CALCUL MATEMATIC PENTRU FIECARE STROFĂ, RÂND ŞI LITERĂ
”Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu știu a câta oară poezia Luceafărul. Atunci m-am hotărât să scriu cu acul și cu ața din arnică (fir de bumbac răsucit și colorat – n.a ) de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei. Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci și am hotărât să folosesc câțiva metri din acest material. Nu a fost deloc ușor pentru că a trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Mi-a luat aproape trei ani ca să termin tot ce am avut de scris”, spune Maria Todor.
Femeia s-a născut în satul Ponor din Munții Apuseni în 19 august 1946. În satul natal a urmat primii ani de școală și a învățat de la părinți și bunici să țeasă la război, să croșeteze și să coasă, dar și multe alte treburi din gospodăriile țărănești. În căutarea unui loc de muncă, s-a mutat în anul 1973 la Cugir unde a lucrat timp de 25 de ani la uzina Mecanică. După ce a ieșit la pensie și-a reluat obiceiurile tradiționale din tinerețe, respectiv țesutul la război și croșetatul. Are și un costum popular confecționat de ea în anul 1964, pe care îl îmbracă în zilele de sărbătoare și atunci când merge la biserică.
A MEMORAT LUCEAFĂRUL ÎN TIMP CE COSEA VERSURILE
Despre performanța de a scrie Luceafărul pe pânza de cânepă de șapte metri, Maria Todor susține că a ajutat-o și să învețe întreaga poezie. ”Singură am decis să fac acest lucru și nu am avut liniște până nu l-am terminat. Mă trezeam noaptea din somn și continuam să cos. De multe ori nu puteam dormi din această cauză pentru că voiam să termin cât mai repede. Mai coseam și în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodărești. Exista ceva care mă determina să mă apuc din nou de cusut și să fac ceva unic, despre care nu am mai auzit. În timp ce coseam cuvintele și versurile, am reușit să și memorez întreaga poezie”, afirmă femeia din Cugir, citată de ziarulunirea.ro.
Spațiul rămas gol pe pânză a fost chiar mai greu de acoperit decât poezia lui Eminescu. ”M-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creația românească. Așa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artiști. Dacă în ceea ce privește Luceafărul, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai ușor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenția și efortul au fost cu mult mai mari”, spune Maria Todor. Aceasta vrea să lase moștenire realizările sale unei nepoate cu talent la desen și pictură.
Subscriu la cele spuse de @Neagu Mircea. S – ar cadea ca Min. Culturii sa faca propunere de premiere pentru aceasta minunata romanca cu suflet curat si dragoste de neam si valorile lui. Felicitari dnei Maria Todor pentru creatiile sale inedite !
Ar fi bine ca Panza Cusuta cu Poezia Luceafarul , sa fie Donata unui Muzeu al Literaturii Romane , sau catre Muzeul Taranului , din Bucuresti . Iar Doamna care a Cusut Panza , sa fie Inscrisa in Cartea de Onoare al Muzeului , si sa fie si Premiata ! Bravo Ei ! Distinsa Doamna !
Și într-o Istorie critică a Literaturii se spune că Eminescu nu mai este prizat astăzi!
Respect PROFUND !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci.. Inteleg ce spui despre aceste arhetipuri culturale care uneori inglobeaza conditionari sau programari dubioase si le gasim in diferite culturi, cateodata similare, altadata specifice de la caz la caz. Mai bine s-ar permite discutii libere pe marginea lor si abordari diferite de cele care exista ca si canon impus si pastrat rigid vreme de generatii, lucru care ar aduce un alt tip de asimilare in mentalul colectiv. Parerea mea..
Desi ne caracterizeaza intru-totul ca mentalitate, mie mi-s nesuferite atat Miorita, cat si Luceafarul.
Ambele ne arata cele doua laturi negative: RESEMNAREA si INDIVIDUALISMUL.
Ar mai fi o ,,mare” creatie mioritica pe care n-o pot suferi: Capra cu trei iezi, unde poti sa vezi sadismul, caracteristic de altfel natiei noastre balcanice.
Cel putin ,,Capra” mi se pare o poveste care chiar ar trebui interzisa si care este total nociva ptr cei mici.
Trăind în cercul vostru strîmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor și rece.
Daca extragi din context, pare ca se refera la un egoism uman dar este vorba de Luceafar ca entitate nemuritoare dorindu-si echilibru (sfarsit si trairi). Noi nu ne comportam ca niste nemuritori, cel putin unii dintre noi (vezi panica si frica indusa pe baza fricii de moarte) si cu atat mai putin reci (suntem manipulati continuu pe emotii). Cei care se comporta ca niste nemuritori fac planuri pe decenii in avans si le si duc la sfarsit cu brio, reci ca niste sociopati adevarati, dupa cum se vede. Chiar si planuri sa devina nemuritori cu adevarat. Vezi ambitiile elitei tehnocratice, genul lui Ray Kurzweil dornic sa ,,pipaie” singularitatea tehnologica.
Admirabil efortul acestei dne, dar din pacate Luceafarul eminescian este cam prafuit si nici nu-mi place ideea cu: ,,ci eu in lumea mea ma simt nemuritor si rece”.
Cam asa am ajuns toti in prezent, dupa nemaipomenita ,,revolutie” din 1989: ne urmarim doar interesele proprii si de altii ne doare-n … dos. Daca eu o duc bine, de ceilalti nu-mi mai pasa. Am ajuns toti luceferi.
Va place?
Doamna asta merita sa fie numita urgent Ministrul Culturii. E mai culta, simte romaneste si iubeste acest neam de romani mai mult decat toti ministrii, premierii si presedintii perindati in fruntea Romaniei din 90 si pana astazi la un loc. Felicitari si multa sanatate si spor la cusut pe panza de canepa viitorul Romaniei. Tese pe panza tot ce va doriti tu sa se intample cu aceasta tara, Sfanta Noastra Romanie si asa va fi.
”Mi-a plăcut întotdeauna să citesc” Cati pot spune asta? Cativa care scriu pe acest forum si foarte multi in spatiul media public par ca sunt obisnuiti mai degraba cu lectura unor liste de meniuri, tichete de parcari, placute de inmatriculare sau maxim titluri de articole sau carti. Distrugerea vechilor linii de sange se face unitar trecand prin manipulari hormonale cat si lingvistice pentru a produce un exemplar stabil de ,,cetatean”. In sensul asta, Maria Todor este o comoara.
Sara pe deal buciumul suna cu jale/ turmele-l urc, stelele scapara-n cale/ apele curg clar izvorând din fântâne/ sub un salcâm draga m-astepti tu pe mine! Asta era în dealul Buciumului din Iași pe unde tot cutreiera Eminescu pe langa plopii fără soț! Ce vreți mai frumos de la un poet veșnic îndrăgostit ilegal? Sa ne zică Citu cu ochii umezi o poezie, daca știe!
Extraordinar si unic. Existenta si istoria lumii nu mai cunoaste un al doilea exemplu in acest sens. Aceasta femeie romanca este un adevarat erou vadind o dragoste inimaginabila si un atasament urias fata de poporul din care face parte si supremii sai creatori de cultura si arta. Este o fiinta si un suflet nobil care merita cele mai inalte onoruri si recunoasteri din partea poporului si Statului Roman.
Bravo….
Felicitări…
Cat mai des popularizată aceasta Doamna curata a Neamului Românesc…
Să fiți sănătoasă??????