Nici în România evenimentul nu rămâne fără ecou. Mai multe organizaţii ecologiste vor organiza manifestări cu scopul de a păstra vie în memoria publică pericolele generate atât de energia nucleară cât şi ale distrugerii mediului înconjurător.
Greenpeace România organizează azi acţiuni de comemorare, în şapte oraşe ale ţării, unde se vor reuni grupuri locale de voluntari.
Astfel, comemorarea va avea loc în Bucureşti, Alba-Iulia, Iași, Bacãu, Bistrița, Arad şi Cluj-Napoca.
Aici, voluntarii și activiștii Greenpeace vor afișa bannere cu mesaje tematice: „Cernobîl: 7.000.000 de victime azi” sau „2050: Europa 100% energie verde”.
„Cu minele curate!”
Tot azi, Fundaţia Terra Mileniul III inaugurează la Bucureşti, expoziţia foto „Cu minele curate!”. Acţiunea are drept scop informarea publicului cu privire la mineritul de uraniu din ţara noastră şi impactul social şi de mediu al închiderii minelor de uraniu în ultimii ani.
Potrivit reprezentanţilor ong-ului, în România, majoritatea acestor explotări sunt închise, în curs de ecologizare.
“Fotografiile realizate ne prezintă un spaţiu mort al României, peisaj dezolant şi secretomanie, urmare a celor peste 25 de ani de exploatare”, spun organizatorii.
În prezent, una singură se mai află în exploatare, la Crucea, în judeţul Suceava. Membri Fundaţiei susţin însă că accesul la informare privind aceste mine este strict controlat sub pretextul informaţiei clasificate.
Pericolul minelor de uraniu
În acest context, fotografiile, realizate de Mihai Stoica, în comunele Băiţa Plai, judeţul Bihor, şi Ciudanoviţa , în judeţul Caraş Severin, vin să tragă un semnal de alarmă referitor la pericolul pe care îl prezintă aceste exploatări.
“Nu am ales întâmplător data de 26 aprilie 2010, zi în care milioane de oameni din întreaga lume comemorează 24 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil. Acţiunea noastră va începe astăzi în Pasajul Universităţii şi va dura timp de o săptămână”, susţin reprezentanţii Fundaţiei Terra Mileniul III, în cadrul unui comunicat de presă.
Industria nucleară, dependentă de exploatarea uraniului, a reprezentat atât în perioada comunistă, cât şi în prezent, o forţă economică capabilă să marginalizeze alternativele de dezvoltare durabilă, mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare.
Accent pe dezvoltarea sectorului nuclear
Proiectul Fundaţiei se desfăşoară în contextul în care preocupările autorităţilor politice pentru creşterea ponderii sectorului nuclear sunt promovate ca oportunităţi de dezvoltare, fără să existe însă o evaluare a stării minelor de uraniu din România.
Tot astăzi, va fi lansată şi o campanie virală de informare pe aceeaşi temă a mineritului uranifer în România, în cadrul căreia vor fi postate video-reportaje realizate de o echipă de studenţi ai Facultătii de Jurnalism şi Ştiintele Comunicarii, în cele trei locaţii , respectiv Crucea, Băiţa şi Ciudanoviţa.
Catastrofa de acum 24 de ani
În urmă cu 24 de ani, pe 26 Aprilie 1986 a avut loc accidentul de la Cernobîl, din Ucraina, iar în timpul dezastrului au murit 56 de oameni şi aproape 600.000 au fost expuşi la un nivel ridicat de radiaţii.
Contaminarea radioactivã s-a rãspândit cãtre regiuni îndepãrtate precum Laponia sau Scoţia. Sute de mii de oameni din regiunile afectate au fost nevoiţi sã-si pãrãseascã casele, în urma accidentului înregistrându-se niveluri mari de radiaţii chiar în regiuni precum Scandinavia, Marea Britanie, Munţii Alpi sau Grecia.
Numãrul exact al deceselor provocate de accidentul de la Cernobîl nu va putea fi niciodatã cunoscut, dar se estimeazã cã depãseste 90.000.
Fostul secretar al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, a spus la cea de-a douãzecea aniversare a accidentului, „Şapte milioane de oameni suferã încã în fiecare zi”. Trei milioane de copii au nevoie de tratament şi mulţi mor prematur.
Resurse regenerabile
Studii recente aratã cã, folosind tehnologia disponibilã azi, pânã în 2050, cererea totalã de energie din Europa și nordul Africii ar putea fi acoperitã numai din surse regenerabile.
Evenimentul a fost marcat şi în Germania. Aici, peste 100.000 de persoane care se opun energiei nucleare au format sâmbătă un lanţ uman de aproximativ 120 de kilometri în nordul Germaniei, între centralele Brunsbeuttel şi Kruemmel, cu două zile înainte de împlinirea a 24 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl.
Denumită "reacţie în lanţ – oprirea energiei nucleare", mişcarea de protest era de asemenea îndreptată împotriva proiectului Guvernului condus de Angela Merkel de a amâna închiderea a 17 centrale nucleare din ţară, prevăzută cel mai târziu pentru 2020.
"Peste 120.000 de opozanţi ai energiei nucleare manifestează împotriva continuării funcţionării centralelor atomice", afirmă într-un comunicat organizatorii, un grup de asociaţii de apărare a mediului, de federaţii pentru energii regenerabile, organizaţii religioase, asociaţii de tineret, sindicate şi partide.
Ei au cerut Guvernului să "îşi corecteze politica în favoarea atomului" şi închiderea definitivă a centralelor de la Brunsbeuttel şi Kruemmel, care au înregistrat mai multe pene în ultimii ani.
Alte mişcări de protest au avut loc în alte zone ale primei economii europene, unde opinia publică este majoritar ostilă energiei nucleare.
