Ziua alegerilor intermediare din SUA este 6 noiembrie, însă deja peste 34 de milioane de americani au votat în avans în cel puțin 28 de state și Districtul Columbia, așa cum le permite legea electorală. Miza este alegerea tuturor celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, a 35 dintre cei o sută de senatori și a 39 de guvernatori din totalul de 50.
Au început să apară estimări despre rezultatul alegerilor pe baza voturilor în avans. Acestea arată cine sunt americanii care au votat, nu cu cine au votat. Presa americană oferă o mulțime de analize pornite de la profilul social, rasial, de gen al celor care au votat până acum, în încercarea de a estima rezultatul final al alegerilor. Spre exemplu, democrații sunt avantajați de o participare mai mare a femeilor la vot în acest an, la fel de particiaprea superioară a tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani. Se pare că, la nivel național, balanța înclină în favoarea democraților, însă Partidul Republican este avantajat de votul în statele cele mai disputate (swing states), cele care pot înclina decisiv balanța în noul Congres.
În mod tradițional, la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, partidul președintelui în exercițiu tinde să piardă mandate, iar republicanii tind să fie mai activi la vot decât democrații. În acest an, votul în avans pare să arate că democrații au prima șansă.
Follow the money
Un alt indicator, poate cel mai important, ține de fondurile de campanie, de bani. Alegerile din 2018 sunt cele mai scumpe din istoria alegerilor pentru Congresul SUA. Partidele și candidații au colectat circa 5,2 miliarde de dolari, cu 35% mai mult decât la alegerile din 2014. Forțele politice care reușesc să colecteze sumele cele mai mari sunt, de regula, câștigătoarele alegerilor, preferatele celor câteva sute de familii de americani bogați care au un rol central în procesul electoral. ”Alegerile americane sunt o bătălie a miliardarilor. Noi suntem simpli spectatori”, scrie The Guardian la începutul campaniei electorale din acest an.
Fondurile folosite în campania electorală din SUA sunt cu circa un miliard de euro mai mari decât suma totala, cu TVA, din contractul semnat de guvernul României pentru achiziționarea bateriilor antirachetă Patriot. Am făcut această comparație pentru că unii dintre cei mai importanți donatori pentru campaniile politice din SUA sunt marile companii de armament. Principalii contractori implicați în achiziția rachetelor Patriot sunt Raytheon și Lockheed Martin. În acest an, Raytheon este al cincilea cel mai mare donator din domeniul apărării la alegerile pentru Congres, cu 1,9 milioane de dolari. Lockheed Martin este pe locul trei, cu 2,86 milioane de dolari. Pe primele două poziții se află NorthropGrumman și Boeing, dar nu lipsesc nici BAE Systems sau General Dynamics.
”Semnificația acestor alegeri este clară. Dar, indiferent că va fi un val albastru (democrat) sau roșu (republican), un lucru e sigur: un mare val de bani crește spre ziua alegerilor, mulți bani venind de la cei mai bogați donatori”, spune Sheila Krumholz, director la Center for Responsive Politics.
De unde vin banii?
De la care miliardari vin banii? Sistemul electoral american, transparența sa, permite presei accesul la aceste informații. The Guardian a scris că în topul donatorilor se afla marii moguli ai jocurilor de noroc, familia Adelson, republicani convinși, care în acest an au donat 113 milioane de dolari. Urmează miliardarul Thomas Steyer, care a donat democraților 50,7 miliarde de dolari. Michael Bloomberg, fostul primar republican al New York-ului, a schimbat tabăra și a donat democraților circa 38 de milioane de dolari. Apoi au venit circa 17 milioane de dolari de la George Soros, unul dintre cei mai importanți donatori ai democraților.
Bogații din Silicon Valley s-au implicat în aceste alegeri mai mult ca niciodată. Cofondatorul Facebook, Dustin Moskovits, a donat democraților 35 de milioane de dolari, iar fondatorul LinkedIn, Reid Hoffman, le-a donat democraților 2 milioane de dolari. Patronul Amazon, Jeff Bezos a pus la bătaie 10 milioane de dolari, care s-au dus însă în cote egale către cele două partide. Însă mult mai important a fost ajutorul lui Bezos acordat democraților prin ziarul pe care-l deține, The Washington Post, care a devenit o portavoce anti-Trump. Se adaugă o mulțime de alte donatii de la familii precum Schwarzman, Eychanner, Griffin, Mellon, Simon, Schwab, Marcus, Jurveston.
În urmă cu două săptămâni, Paul Volker, fost șef al Federal Reserve în anii 1980, spunea: ”Problema centrală este că devenim o plutocrație. Avem un număr uriaș de oameni uriaș de bogați care sunt convinși că sunt bogați pentru că sunt foarte deștepți și foarte constructivi”. Acești oiameni foarte bogați devin super-cetățeni în contextul alegerilor din SUA. De ce? Pentru că donațiilor lor se duc către așa-numite Super Comitete de Acțiune Politică. Către aceste super-comitete, multe înființate chiar de către donatori, se duc banii, nu către candidați sau partide. Suma maximă cu care un individ poate contribui pentru un candidat este de 5.000 de dolari, însă in cazul unui PAC, un individ poate contribui cu milioane de dolari. Aceasta permisiune pentru acumularea de fonduri practic nelimitate este dată din 2010, după o decizie a Curții Supreme. De atunci, alegerile au devenit din ce în ce mai ”scumpe”.
Comitetele trebuie să fie independente. Aceasta înseamnă că nu pot susține fățiș un candidat, însă pot foarte bine să-i denigreze agresiv pe contracandidații săi. Spore exemplu, miliardarul Thomas Steyer a sponzorizat crearea și difuzarea unui spot în care se aude plânsul unui copil într-un centru de imigranți – un spot anti-Trump, nu de susținere directă a democraților.
Cele mai importante trei lucruri în politica americană
Așadar, începând din 2010, după criza financiară ce a zguduit America și în plină criză economică, alegerile au început să coste uriaș și donațiile au crescut pe măsură. De unde acești bani în plină criza? Pentru marii miliardari americani nu a existat criză. Bogații au devenit și mai bogați în ultimii 10-15 ani. În 2005, frații Koch, susținătorii republicanilor, aveau o avere de 9 miliarde de dolari, iar în 2018 au peste 100 de miliarde de dolari. Michael Bloomberg și-a adaugat la avere 46 de miliarde de dolari în aceeași perioadă. Jeff Bezos, cel care și-a înzecit spritul civic prin The Wasahington Post, în timp ce compania sa Amazon este criticată pentru salariile mici, asigurările sociale mizere și programul infernal al angajaților, are acum o avere de 30 de ori mai mare decât în 2005.
”Cele mai importante trei lucruri în politica americană sunt banii, banii şi pe al treilea l-am uitat”, spunea în 1896 managerul campaniei prezidențiale a lui WilliamMcKinley. Circa 200 de familii bogate din America se implică decisiv în alegerea reprezentanților a peste un sfert de miliard de cetățeni, din ce în ce mai mulți hispanici, de culoare, tot mai diferiți de marii donatori, într-o țară în care găsim cel mai mare procent al adulților care cred în ingeri, potrivit statisticilor. ”Cea mai bună soluție împotriva inegalității civice ține de mai multe mișcări sociale care să-i transforme pe americani din spectatori în activiști. (…) Altfel este greu văzut cum SUA pot să scape de o nouă era a plutocrației”, scrie The Guardian.
Bataie de joc. In Romania securitatea face jocurile. In America multimiliardarii prosti. Nu exista nici o diferenta. Cuvintul democratie a fost, este si va fi o vorba goala fara continut. Numai retardatii mai cred in cuvintul asta