Un referendum fără șanse și calea spre criză politică

Macedonia: cum s-a ales praful din misiunea Monicăi Macovei

Criza politică ce se profilează în Macedonia după un referendum invalidat ce ar fi putut deschide calea către UE și NATO conține câteva ingrediente bine cunoscute în România: corupție/anticorupție, Monica Macovei, diaspora, propaganda vestică și propaganda rusă, minorități nervoase, servicii secrete.

Duminică, macedonenii au fost chemați la urne pentru a aproba acordul la care actualul guvern a ajuns cu Grecia, pentru încheierea disputei ce durează de mai bine de două decenii cu privire la denumirea oficială a țării. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sau Republica Mecedonia, cum este numită pe plan intern, ar fi trebuit să devină Macedonia de Nord. Odată făcut acest pas, Grecia ar fi urmat să ridice piedica ce ține țara în afara UE și NATO, acolo unde Macedonia fusese invitată să adere încă din 2008, la Summitul Alianței de la Bucuresti.

Întrebarea pusă la referendum a sunat astfel: „Sprijiniți aderarea la UE și NATO prin acceptarea  acordului dintre Macedonia și Grecia?”. Prin urmare, nimic concret despre noua denumire a țării, iar criticii referendumului au vorbit despre intenția de manipulare din partea guvernului.

După numărarea a 80% din buletinele de vot, DA a obţinut 91,2% din sufragii, iar NU 5,86%. Prezența la referendum a fost însă insuficientă, de sub 37%, fapt ce invalidează consultarea. Premierul social-democrat Zoran Zaev susține însă că decizia aparține celor care s-au pronunțat, nu absenteiștilor, și vrea să meargă mai departe. Referendumul este consultativ, iar rezultatul ar trebui să fie validat de votul a două treimi din deputaţi. Este o majoritate de care  premierul Zaev nu dispune. De altfel, partidul său este a doua forță din Parlament, după VMRO-DPMNE, partidul fostului premier Nikola Gruevski. Coaliția formată de Zaev cu partidele albaneze nu este suficientă, mai sunt necesare zece voturi.

Având în vedere configurația parlamentului și tensiunea creată de acordul Macedonia-Grecia, analiștii prevăd izbucnirea unei crize politice care poate duce la alegeri anticipate.

Chestiunea albaneză

Mai mult, coaliția dintre social-democrati și minoritatea albaneză nu a servit cauzei referendumului, pentru că o bună parte dintre macedoneni au considerat că acordul la care s-a ajuns cu Grecia a fost posibil doar prin lipsa de patriotism a unui guvern în care partidele albaneze sunt reprezentate pentru prima dată de la obținerea independentei. Minoritatea albaneză (peste 25% din populatie) este mult mai deschisă față de orientarea prooccidentală. Însă alegerea între Est și Vest pălește în fața problemelor interetnice din Macedonia: concesiile mari făcute de premierul Zaev partidelor albaneze pentru a ajunge la putere, memoria încă vie a confruntărilor interetnice de la începutul anilor 2000 (încheiate cu Acordul de la Ohrid), modificarea balanței democrafice în urma exodului albanezilor kosovari în Macedonia, la finalul anilor 1990, și gazul pe foc aruncat de premierul Albaniei prin întâlnirile cu liderii politici albanezi din țările vecine și discuțiile despre Albania Mare. Curentul anti-referendum a fost alimentat de președintele Georgi Ivanov (din partea actualei opoziții), care a considerat că acordul cu Grecia este un ”act de trădare”.

Inexistenta diasporă

Rezultatul dezamăgitor pentru guvernul pro-oocidental era însă previzibil chiar și fără suspectarea influenței ruse. Era necesar ca la vot să participe jumătate din alegători, adică 903.000. Calculele realizate de sociologi arătau că tabăra guvernamentală nu deținea decât 700.000 de voturi și trebuia să câștige încă peste 200.000. Cum sărăcia a împins în afara țării circa 300.000 de macedoneni (potrivit ministrului de Externe Nikola Dimitrov), atragerea diasporei ar fi fost cheia referendumului. Guvernul nu a făcut nimic în acest sens. Mai mult, majoritaea organizațiilor din diaspora, inclusiv cele din SUA, s-au pronunțat împotriva referendumului. Referendumul părea din start o misiune imposibilă.

Misiune abandonată a Vestului

Misiune imposibilă pare să fie și aderarea Macedoniei la UE și NATO, iar asta tocmai în urma deciziilor occidentale. Asta pare să sugereze o telegramă a diplomației SUA din 2008 publicată de Wikileaks și a cărei autenticitate nu a fost negată de premierul Zoran Zaev. Telegrama arată că fostul guvern al lui Nikola Gruevski și Grecia ajunseseră la soluția ”Macedonia de Nord” încă din 2008. Prin urmare, timp de zece ani a fost blocată aplicarea unui acord similar. În acești zece ani, Muntenegru, o altă republică ex-iugoslavă devenita independenta însă mult mai târziu și care a obținut Membership Action Plan pentru NATO abia în 2009 (ceea ce Macedonia realizase cu zece ani mai devreme), a parcurs pe repede înainte etapele aderării și a devenit membră în 2018. Macedonia este o țară fără ieșire la mare, spe deosebire de Muntenegru. Prin aderarea celui din urma stat, întreaga coastă adriatica devine areal NATO, iar Macedonia devine mult mai puțin interesantă pentru Vest în disputa balcanică cu Rusia.

Presa occidentală arată însă că miza Macedoniei este foarte mare și că Rusia și Vestul duc o lupta acerbă pentru fosta republică iugoslavă. În spatele campaniei pentru invalidarea referendumului a stat Rusia, care a acționat prin intermediul ONG-urilor, a forțelor naționaliste din Macedonia, inclusiv prin intermediul bisericii ortodoxe din Macedonia și Serbia, acuză presa vestică. Asta înseamnă însă să trecem cu vederea peste numeroasele vizite ale oficialilor occidentali la Skopje pentru a susține cauza referendumului, culminând cu vizita secretarului american al Apărării, James Mattis. Susținând un vot pozitiv la referendum, Mattis a acuzat că Rusia încearcă să obțină exact rezultatul opus în Macedonia.

Apoi, influența vestică se manifestă prin însuși actualul premier și cei care i-au facilitat accederea în fruntea guvernului. Noul copil minune al Macedoniei este acum premierul Zoran Zaev, un social-democrat care s-a aliat pentru prima dată cu numeroasa minoritate albaneză, a încheiat disputele teritoriale cu Bulgaria și este la un pas să schimbe și denumirea țării pentru a mulțumi Grecia vecină. Cine este însă artizanul guvernului Zaev? Sunt mai mulți: fostul premier și diplomat suedez Carl Bildt, președintele Consiliului European Donald Tusk, dar în special fostul adjunct al secretarului de Stat american, Hoyt Brian Yee. Acesta din urmă a reușit să forțeze formarea actualui guvern, în 2017. Tot el este cel care, într-o vizită la București, susținea protestele din România de la începutul anului 2017 și lăuda participarea angajaților și șefilor multinaționalelor din România la acele protreste. Acum, Yee este în cărți pentru postul de ambasador chiar în Macedonia.

Rolul Monicăi Macovei

Fostul premier pro-occidental Gruevski este acum catalogat în Vest drept un  premier corupt și chiar susținător al intereselor ruse în Balcanii de Vest. De altfel, după preluarea puterii de către social-democrați, în 2017, Gruevski a fost judecat și condamnat la doi ani de închisoare pentru că ar fi influențat decizia guvernului de a cumpără un autoimobil blidat de 600.000 de euro. Cine este însă Nikola Gruevski, premier al Macedoniei din 2006 până în 2016? Este chiar premierul consiliat în chestiuni de anticorupție de Monica Macovei, plătită în 2007 din banii contribuabililor britanici pentru a-l ajuta pe ”copilul minune” de la Skopje să lupte cu corupția și să-și ducă țara în UE și NATO. Având în vedere consilierea de care a avut parte, poate că nu ar trebui sa mire cele 20.000 de interceptări sub guvernarea lui Gruevski. Rezultatele Monicăi Macovei nu au fost însă cele așteptate. Mai mult, urmașii politici ai lui Gruevski se opun unui referendum care ar deschide calea spre NATO și UE si sunt acuzați că servesc cauza Rusiei în Balcanii de Vest.

Este extrem de relevant și modul în care Macedonia a ajuns la acest referendum considerat crucial pentru aderarea la UE si NATO. După alegerile parlamentare din 2014, tara a ramas timp de aproape doi ani fara guvern și parlament, o perioada marcată de proteste masive. Totul a pornit de la acuzațiile de șantaj, mergând până la trădare, lansate de, pe atrunci, premierul Gruevski împotriva liderului opozitiei social-democrate, Zoran Zaev. Gruevski a susținut că Zaev îl șantajează cu o mulțime de interceptări ale convorbirilor a circa 20.000 de persoane (la o populatie de 2 milioane de locuitori). Liderul opoziției susținea că interceptările sunt realizate de serviciile macedonene, la ordinul premierului și că i-au fost oferite de ”patrioți” din aceste servicii. Gruevski se apăra și spunea ca interceptările sunt realizate de servicii de spionaj străine (fără a le numi) și că astfel se urmărește înlăturarea sa de la putere.

Macedonia, tolerată de Vest

Criza de lungă durată din Macedonia, depășirea ei prin presiunile occidentale și apoi așa-zisul acord iostoric cu Grecia par însă mult mai puțin importante decât organizarea unui referendumn fără șanse și în special aderarea Muntenegrului la NATO, fapt care a redus miza strategica a Macedoniei, inclusiv șansele aderării la UE. Macedonia a fost importantă pentru Vest câtă vreme reprezenta o miză occidentală. Acum, țara pare să urmeze traiectoria Bulgariei în siajul Vestului, însă cu diferenta că nu este membră UE și NATO. După cum în Bulgaria absența statului de drept este tolerată pentru că ea nu se datorează opoziției față de UE, ci oportunismului politicienilor locali, care pot fi controlați prin deschiderea și închiderea robinetului fondurilor europene, tot astfel Macedoniei i se vor permite derapaje câtă vreme guvernul Zaev nu va trece în tabăra rusă și va putea fi controlat prin ajutoare, granturi și împrumuturi, iar populația va putea fi controlată prin  permanente promisiuni privind viitorul euroatlantic.

Pentru Vest, Macedonia pare să fie un front secundar și forțele au fost aruncate în luptă neconvingător și cu parcimonie. Dacă țara ar fi fost o miză majoră, misiunea Monicăi Macovei cerber la Skopje ar fi produs cel puțin un MCV, premierul Gruevski, care a deschis calea către Vest, și alți zeci de politcieni și oameni de afaceri autohtoni ar fi  ”recompensați” demult cu condamnări, iar guvernul de la Atena ar fi fost forțat, mai cu seamă sub presiunea datoriilor suverane din ultimii ani, să accepte acordul la care s-a ajuns încă din 2008.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

8 Comentarii

  1. Ce legatura are faptul ca macedonenii nu vor sa isi schimbe numele tarii cu coruptia sau anti-coruptia, cu Monica Macovei, Rusia, NATO sau UE?! Domnule autor al acestui comentariu ridicol, chiar asa frustrari aveti datorita Monicai Macovei ca va bantuie si in visele umede?! Chiar daca Macedonia ar fi condusa de sfinti coborati din icoane si nu de corupti, macedonenii nu vor vota pentru schimbarea numelui tarii! Tara lor se numeste Macedonia si asta ii uneste indiferent de orientarile politice!

    • nu te-ai dumirit inca, peaicea dusmanii sunt monica, codruta, lazar, plesu, cartarescu, liiceanu,johannis,statul paralel, soros,usa,ue…

  2. Cum ar fi ca Romania sa puna aceleasi conditii Republicii Moldova? Sa-si schimbe numele in Moldova de Est. Ia sa ne gandim un pic…

  3. Cea mai mare hoata a acestui popor, a promovat legea „restitutio in integrum” prin care tot ce au muncit parintii si bunicii nostrii au ajuns prin Macovei-Gitenstein-Soros pe Wall Street.

  4. Vad ca niciun „destept” nu ne spune si noua, in cateva cuvinte, adevarata istorie a Traciei si Macedoniei, de unde ne „tragem” ca neam si popor…?!

    • Asta e si miza ! Ca daca te uiti pe harta Europei vezi intinderea vlahilor de la Nistru, Tisa,Dunare si din Slovenia pana in Bulgaria si Macedonia regelui Filip, tatal lui Alexandru cel Mare zis si Macedoneanul si nu Grecul!

    • Asta e si miza ! Ca daca te uiti pe harta Europei vezi intinderea vlahilor de la Nistru, Tisa,Dunare si din Slovenia pana in Bulgaria si Macedonia regelui Filip, tatal lui Alexandru cel Mare zis si Macedon si nu Grecul!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.