' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Ceremonia are loc la Luxemburg, în prezența oficialilor europeni și a miniștrilor din cele două țări, scrie News.ro.
Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la aderare în 2022, la scurt timp după depunerea cererilor. Deși negocierile au fost deschise oficial în iunie 2024, procesul a rămas blocat din cauza opoziției fostului premier ungar Viktor Orban.
Schimbarea guvernului de la Budapesta, în aprilie, a permis însă deblocarea situației. Vinerea trecută, statele membre au aprobat în unanimitate deschiderea primului cluster, care include capitole legate de statul de drept și democrație. Lansarea acestuia va permite ulterior discutarea altor domenii, precum piața unică, mediul, economia și politicile sociale.
Într-o declarație comună, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au lăudat „determinarea, curajul şi munca asiduă demonstrate de ambele ţări în promovarea reformelor, chiar şi în faţa unor provocări imense”.
„Extinderea este o alegere strategică”, au subliniat aceștia.
„Ucraina face ceea ce este necesar, dar este important ca şi UE să-şi respecte cuvântul. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic şi moral semnificativ pentru statul nostru şi pentru poporul nostru”, a declarat Zelenski.
Ce urmează pentru Ucraina și Republica Moldova
Heather Grabbe, fostă consilieră a Comisiei Europene pentru extindere, a apreciat că deschiderea primului cluster reprezintă începutul propriu-zis al drumului către aderare.
„Este începutul procesului de obţinere a unui acord de aderare. Aşadar, este foarte semnificativ”, a spus ea.
Potrivit acesteia, negocierile vor aduce și o evaluare realistă a eforturilor necesare pentru integrarea în UE.
„Nu se poate ocoli adoptarea, punerea în aplicare şi asigurarea respectării legislaţiei UE pe teritoriul ucrainean. Iar acest lucru va dura ceva timp. Şi va implica costuri administrative”, a subliniat ea.
Pentru a deveni stat membru, o țară trebuie să adopte mii de acte legislative și reglementări europene și să obțină aprobarea unanimă a tuturor statelor membre.
Oficialii europeni au apreciat reformele realizate de Ucraina și Republica Moldova. Totuși, în cazul Kievului există nemulțumiri legate de ritmul implementării reformelor convenite cu Bruxelles-ul.
Potrivit evaluărilor UE, Ucraina a realizat până acum aproximativ 15% din măsurile prevăzute într-un plan în 10 puncte. Acesta a fost convenit în decembrie anul trecut. Acesta include consolidarea independenței instituțiilor anticorupție, adoptarea unei strategii anticorupție și reforme în sistemul judiciar.
Oficialii europeni consideră că, dacă va exista voință politică, Ucraina ar putea finaliza negocierile tehnice în aproximativ patru ani. Decizia finală privind aderarea va rămâne însă una politică.
UE vede în Ucraina un partener important pentru securitatea europeană
O propunere a cancelarului german Friedrich Merz privind acordarea unui statut de „membru asociat” pentru Ucraina, cu reprezentare în instituțiile europene, dar fără drept de vot, nu a fost primită favorabil de toate statele membre.
Cu toate acestea, ideea unei integrări treptate câștigă susținere, în condițiile în care Ucraina participă deja la unele politici europene.
Heather Grabbe consideră că UE ar trebui să acorde prioritate cooperării în domeniul securității și apărării.
„Având în vedere că Ucraina este cel mai important actor în materie de securitate şi apărare de pe continent, singurul cu trupe călite în luptă şi un arsenal serios de arme eficiente pe câmpul de luptă modern dominat de drone, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla pentru securitatea europeană este ca un viitor guvern ucrainean să se întoarcă împotriva UE şi să devină eurosceptic”, spune Grabbe.
„Nu se vor îndrepta spre Rusia, dar dacă ar deveni deziluzionaţi de UE, acest lucru ar fi un dezastru pentru securitatea europeană. UE are nevoie de Ucraina cel puţin la fel de mult cât Ucraina are nevoie de UE pentru a asigura securitatea noastră viitoare”, a mai adăugat aceasta.
Publicația germană Berliner Zeitung notează că negocierile de aderare a Ucrainei și a Moldovei la UE este o promisiune, ceea ce este dificil de implementat.
„Negocierile de aderare la UE dintre Ucraina și Moldova nu reprezintă nici un plan de pace, nici o strategie de securitate, nici o perspectivă realistă de aderare. Sunt o promisiune făcută în condiții care fac imposibilă îndeplinirea ei”, se arată în articol.
Ziarul subliniază că, dacă se va lua o decizie concretă la reuniunea de luni de la Luxemburg, UE va încerca să prezinte acest lucru ca pe o victorie.
Prim-ministrul ungar, Péter Magyar, a subliniat condiții stricte pentru progresul Ucrainei pe calea integrării europene.
Șeful guvernului ungar a declarat că procesul de aderare a Kievului la Uniunea Europeană va fi lung și extrem de complex, iar succesul acestuia depinde direct de îndeplinirea obligațiilor de protejare a drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia.
„Dacă Ucraina nu își îndeplinește obligațiile privind drepturile minorității maghiare, nu va putea avansa în procesul de aderare”, a declarat categoric șeful guvernului ungar, subliniind că Budapesta va bloca orice pas pe care Kievul îl va face pe calea europeană dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite.
Foarte tratate UE. Doua țări în război. Moldova cu război înghețat cu Republica Moldovenească Nistreană Република Молдовеняскэ Нистрянэ și UTA Găgăuzia; în găgăuză Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauziyia. SERBIA a primit statut de candidat la 1 martie 2013, iar la 28 iunie 2013, Consiliul European a aprobat concluziile și recomandările Consiliului de Miniștri de a începe negocieri de aderare cu Serbia. Și după 13 ani e neaderată. Pentru Ucraina se poate în 4 ani. Minunata UE. La primit bani vi direct la statulul de prima viteză. România care a îndopat-o cu arme, bani și facilităti infrastructură rămâne tot la relanti.