Macovei, acuzată de un judecător de presiuni asupra CCR

Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, o acuză pe Monica Macovei de „presiune directă” asupra CCR, după ce europarlamentara a sugerat o soluție ce ar trebui adoptată de Curte în cazul deciziei sale cu privire la neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de serviciile secrete.

„Doamna Macovei nu face apel la judecătorii Curții să apere Constituția, ci să fie ”înțelepți”. Iar această “înțelepciune” ar trebui să se concretizeze printr-o motivare unde “vor da o perioadă de circa un an de zile pentru procurarea și punerea în funcțiune a aparaturii de supraveghere tehnică și o perioadă în care sa fie valabile interceptările deja efectuate”. Nu indică însă ce text din Constituție ar permite Curții să facă acest lucru, un amănunt de altfel esențial. Acest tip de discurs din partea unui politician este o presiune directă asupra CCR și de aceea trebuie condamnat public”, acuză judecătoarea într-o postare pe Facebook.

Poziția exrimată de judecătoare, integral:

„Europarlamentarul Monica Macovei a făcut în seara zilei de 4 martie 2016 câteva afirmații total neavenite la adresa Curții Constituționale, afirmații surprinzătoare dacă ne gândim la apelurile domniei sale din trecut pentru respectarea principiilor statului de drept și a legii.
Astfel, aceasta a afirmat că, în urma deciziei Curtii Constituționale, toate dosarele de coruptie “vor fi aruncate în aer”.
Aceasta afirmație este în primul rând nereală. Ea a fost de altfel contrazisă chiar de procurorul șef DNA Laura Codruța Kovesi, care a afirmat într-un interviu pentru ziare.com, pe data de 10 iunie 2014, că “nu sunt interceptări în toate dosarele. Sunt multe cele în care nu am avut interceptări, inclusiv de mită. Iar interceptarea nu e «regina probelor». Ea se coroborează cu alte probe.”
În al doilea rând, tonul catastrofic, de natură a alarma populația și a pune presiune, a mai fost folosit recent de doamna Macovei în luna februarie 2016, după ce CCR a declarat legile Big Brother neconstituționale. Aceasta a spus atunci că aceste legi trebuie “adoptate rapid, chiar și prin ordonanță de urgență”. Desigur, interzicerea în mod expres de art. 115 din Constituție a adoptării O.U.G. in domenii ce afectează drepturi fundamentale pare a fi un amănunt nesemnificativ.
La fel cum nesemnificativ se vede a fi în acest moment și faptul că tot Constitutia este cea care impune regimul efectelor deciziilor Curții Constituționale, Curtea având de altfel o jurisprudență semnificativă în acest sens.
Doamna Macovei nu face apel la judecătorii Curții să apere Constituția, ci să fie ”înțelepți”. Iar această “înțelepciune” ar trebui să se concretizeze printr-o motivare unde “vor da o perioadă de circa un an de zile pentru procurarea și punerea în funcțiune a aparaturii de supraveghere tehnică și o perioadă în care să fie valabile interceptările deja efectuate”. Nu indică însă ce text din Constituție ar permite Curții să facă acest lucru, un amănunt de altfel esențial.
Acest tip de discurs din partea unui politician este o presiune directă asupra CCR și de aceea trebuie condamnat public.
Asa cum de altfel a făcut și doamna Monica Macovei în vara anului 2012, atunci când condamna cu tărie presiunile asupra judecătorilor Curtii Constituționale.
FIAT JUSTIȚIA, PEREAT MUNDUS!
Mulți ani de zile, începând cu perioada în care ocupa fotoliul de ministrul al justiției, am fost convinsă ca acesta este dictonul după care se ghidează Monica Macovei.
Dreptate până la capăt! Justiție până la capăt!
Constat însă că principiile, ce ar trebui să fie imuabile, se pot schimba în functie de interese de moment, de aprecieri personale, de jocuri de culise.
Să fie foarte clar, nu Curtea Constituțională a adoptat un text de lege neconstituțional. Nu este vina Curții că a constatat această neconstituționalitate, așa cum îi cere de altfel Constituția. Apoi, deciziile acesteia nu se dau în functie de cum afectează lupta anticorupție, ci de modul în care un text de lege încalcă sau nu Constituția.
Este treaba Guvernului și a legiuitorului să ia măsuri urgente pentru a remedia situația generată de adoptarea unui text neconstituțional. Pe de altă parte, este treaba judecătorilor să aplice deciziile CCR in dosarele pe care le judecă – care sunt mult mai numeroase decât cele de corupție, deși de această chestiune nu pare să pese nimănui –.
Am mai spus și o repet. Cine afirmă, direct sau indirect, că lupta anticorupție permite încălcarea Constituției aruncă în derizoriu tot ce înseamnă stat de drept și sabotează însăși legitimitatea acestei lupte”.

Ce a declarat Macovei – extrase dintr-o emisiune la care a fost prezentă

„Cred că judecătorii CCR sunt înțelepți și vor da o perioadă de circa un an de zile pentru procurarea și punerea în funcțiune a aparaturii de supraveghere tehnică și o perioadă în care să fie valabile interceptările deja efectuate. Altfel, vor fi aruncate în aer toate dosarele care sunt astăzi în lucru sau în curs de judecare.

În acest moment, toate serverele de interceptare sunt la SRI, ele costă foarte mult, peste 1 miliard de euro, în plus, ai nevoie de interpreți pentru, de pildă, diferite dialecte arabe, nu doar pentru engleză sau franceză. Mai sunt activitățile de filaj sau de înregistrare ambientală, care sunt probe în procese sau în anchete.

Toate echipamentele trebuie cumpărate. Din aceste motive, nu se poate face o mutare peste noapte, a doua zi după motivarea deciziei Curții Constituționale. Și știu asta și judecătorii Curții Constituționale și, de aceea, cred că au înțelepciunea să dea un termen de cel puțin un an de zile pentru a se cumpăra aceste servere și pentru angajarea și pregătirea personalului.

Acestea sunt probe nelipsite în lupta împotriva criminalității organizate și a corupției. Nu este vorba numai de DNA, ci și de DIICOT care anchetează traficul de droguri, de copii, de femei, traficul de arme, infracționalitatea cibernetică.

Există mai multe variante de rezolvare: (1) o instituție independentă, care să asigure interceptările pentru toți procurorii și polițiștii din țară (2) la parchete, cum este în Germania, dar trebuie concentrat într-un singur loc, pentru că va fi greu de dotat cu aparatură fiecare parchet în parte și (3) sistemul american, unde FBI – serviciul de informații interne – are în competență și criminalitatea federală și folosește mijloace de supraveghere tehnică.

Dacă în cazul condamnaților definitiv situația este clară, adică nu se revine asupra deciziei și nu se pot face procese de revizuire, problema este pentru dosarele aflate acum în lucru sau sunt în proces, fără o hotărâre definitivă.

De exemplu – dosarul Microsoft, dosarele lui Mădălin Voicu și Păun, dosarele lui Elena Udrea sau Alina Bica, cele cu președinții de consilii județene – toți care sunt astăzi în curs de cercetare sau în curs de judecare.
Dacă nu se dă un termen până la care să se procure această aparatură de supraveghere tehnică și o perioadă în care să fie valabile interceptările deja efectuate, atunci s-a terminat cu anchetele și cu aceste dosare – sunt aruncate în aer.

Este ceva de neimaginat și sunt convinsă că judecătorii CCR sunt înțelepți și vor da o perioadă de circa un an de zile – trebuie discutat cu Ministerul Justiției de cât timp este nevoie – pentru procurarea și punerea în funcțiune a aparaturii, găsirea interpreților etc. Și, în perioada asta, tot ceea ce există ca probațiune să rămână valabil și să se facă în continuare așa, până la mutare”.

Decizia CCR care a pus pe jar

Pe 16 februarie Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă direct de procuror sau care poate fi făcută, la cererea procurorului, de către alte organe specializate ale statului.

Articolul supus controlului consituțional spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se preciza într-un comunicat al CCR.