Macron rupe UE: ”aroganță” franceză sau necesitate?

”Europa are deja mai multe viteze, deci să nu ne fie frică să o spunem! Să mergem către această diferențiere. Niciun stat nu trebuie să le impiedice pe celelalte să meargă mai repede și mai departe. Ideea că cei care vor mai puțin îi pot bloca pe ceilalți este o erezie”, a spus președintele Emmanuel Macron la Universitatea Sorbona, în prezentarea planului său pentru reformarea UE, pe care îl va detalia la Summitul UE de la Tallinn, la finalul săptămânii.

Mesajul către țările estice este unul edulcorat de ”ideea că cei care vor mai puțin nu îi pot bloca pe ceilalți”, o exprimare care lasă o portiță deschisă către țările estice care vor mai multa integrare. În realitate, noua Europă a lui Macron este una în care Franța și Germania vor intra în viteza a cincea, scrie L’Express, iar președintele propune semnarea unui ”nou tratat de cooperare” cu Berlinul pe 25 ianuarie 2018, data aniversara a tratatului semnat la Elysee in 1963.

Cu câteva zile înainte, președinția franceză ascundea Europa cu mai multe viteze in spatele unor formulări precum ”mai multe formate”, ”țări pioniere” sau respingerea ”celui mai mic numitor comun”. Președintele Macron dorește să dea o formă democratică reformării UE, prin organizarea unor „convenții democratice” în toate țările membre, dacă guvernele naționale vor fi de acord. Parlamentul European va stabili o serie de chestionare dentru cetățenii UE. „Nu este o formă de aroganță comunitară franceza. Este vorba de a face lucrul de care guvernele se tem atât de mult: să își pună întrebări, să știe să reconsidere lucrurile”, arată președinția franceză. ”Ideea este de a demonstra că Europa nu e construită pe verticală. Trebuie să aducem informația din teren la Bruxelles, să spargem mengina birocratică”.

Însă aceste ”convenții democratice” vor duce oricum la integrarea în prima viteză, grup al ”unui grup al refondării europene”, cum spune Macron, a unor state printre care președintele Frantei a citat Belgia, Olanda, Spania sau Portugalia. Dar ce primește Estul lăsat în vitezele inferioare ale UE, în ciuda tuturor convențiilor democratice? ”Nu putem continua cu o Comisie cu 30 de membri. O comisie de 15 membri trebuie să fie orizontul nostru”, a spus Macron, care, în compensație, pare să lase noilor veniți o felie din ”menghina” de la Bruxelles pe care tocmai ce a dezavuat-o. ”Țările fondatoare (Franța, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia) ar trebui să renunțe la comisarii lor pentru a da un exemplu”, a spus Macron.

Cum la alegerile parlamentare din 2019 nu va mai participa si Marea Britanie, Emmanuel Macron propune ca în locul celor 73 de deputați britanici să fie aleși deputați europeni pe liste transnaționale. Ba chiar mai mult, propune ca jumătate din eurodeputați să fie aleși astfel. ”Vom vota pentru aceiași parlamentari în toată Europa. E o provocare!”, spune Macron. De fapt, românii, bulgarii, ungurii sau croații vor avea dreptul sa aiba deputatul lor german și vor trăi în state de mana a doua, iar germanii deputatul lor din Est. Totul într-o Europă ”unită” dar cu mai multe viteze și cu un Parlament de formă, care nu are dreptul la initiațivă legislativă.

Domeniul în care Macron a fost mult mai coerent este apărarea, acolo unde se manifestă rivalitatea cu SUA în comerțul cu arme și transferul de informații secrete între membrii NATO. Macron dorește o armată europeană, un buget european și o ”academie europeană de informații”. Aici este important de menționat că proiectele Comisiei de la Bruxelles pentru ”pilonii” viitoarei Europe arată că apărarea și securitatea sunt domenii în care unde toate statele membre sunt invitate să contribuie financiar, pe când pilonul social și cel economic impun niște standarde imposibile pentru statele estice, ce se pot vedea excluse de la bun început din prima viteză europeană. Așadar, președintele Macron dorește o Europă în care esticii să contribuie la prosperitatea industriei militare franceze și la portofoliul de informații secrete al Franței, la concurență cu SUA, primind în schimb promisiuni frumoase pentru integrarea în nucleul european.

Întorcându-și privirea spre est, Emmanuel Macron a cerut depăşirea problemelor generate de „standardele duble” privind alimentele la nivel european, propunând înfiinţarea unei agenţii a Uniunii Europene pentru verificarea standarelor produselor alimentare. Dar cea mai importantă perspectivă pentru Est oferita de Macron pare să fi fost punerea pe același plan a țărilor nou venite in UE cu Marea Britanie, undeva, departe, pe un cerc concentric exterior a ceea ce va fi adevărata Uniune Europeană. „Într-o Uniune Europeană restructurată, simplificată, nu îmi pot imagina că Marea Britanie nu îşi va putea găsi locul”, a afirmat Emmanuel Macron în discursul rostit marţi la Universitatea Sorbona din Paris.

Planează însă câteva întrebări asupra proiectului lui Emmanuel Macron. Președintele acuză birocrația de la Bruxelles, în timp ce guvernul de tehnocrați este acuzat de același lucru, iar grupuri de studenti de la Sorbona i-au pregatit un comitet de primire deosebit, cu sloganuri precum ”Macron, președintele urât de toată lumea”). Apoi, același model al ”convenției” a eșuat lamentabil anterior – a fost aplicat în dezbaterea pentru Constitutia Europeană, respinsă prin referendum, în 2005, chiar de către francezi. În Germania, Angela Merkel se apropie de o coabitare cu Partidul Liber Democrat, care se opune fățis propunerilor franceze și nu vrea să audă de un buget și un parlament al zonei euro și de transferuri financiare către țările sărace, despre care spune ca sunt ”o linie roșie”. Răspunsul lui Macron: ”Eu nu am linii roșii, am doar orizonturi”. Mai planează însă o întrebare asupra orizonturilor lui Macron: ce se va întâmpla dacă marele sau proiect și consultările populare propuse de el vor duce la o uriașă defulare anti-UE?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*