Președintele Franței vorbește tot mai mult despre necesitatea reluării dialogului între UE și Rusia. Este susținut de lideri din statele baltice și Italia. Șefa diplomației UE nu este printre cei preferați să conducă aceste discuții. Până acum, rezultatul diplomatic este ”patetic”, consideră ministrul rus de Externe.
Franța a încearcă o deschidere diplomatică către Moscova. Emmanuel Bonne, cel mai important consilier de politică externă al președintelui Emmanuel Macron, a purtat, la începutul acestei săptămâni, discuții cu reprezentanți de rang înalt ai guvernului rus. Bonne a fost, pe 3 februarie, la Moscova, unde s-a întâlnit cu Iuri Ușakov, consilierul de politică externă al președintelui Vladimir Putin. Macron a confirmat aceste contacte. „Au loc discuții la nivel tehnic”, a declarat președintele.
Potrivit Bloomberg, Bonne ar trebui să le transmită clar interlocutorilor ruși că deciziile privind arhitectura de securitate europeană nu pot fi luate fără Europa. Că europenii nu doresc să accepte acorduri pe care ar urma doar să le aprobe formal ulterior. Potrivit unor surse familiarizate cu acest subiect, discuțiile dintre Franța și Rusia ar putea continua în viitorul apropiat.
O nouă față a lui Emmanuel Macron?
Președintele Franței nu a mai discutat cu Vladimir Putin de la începutul lunii februarie 2022, înainte de invazia rusă în Ucraina. Ulterior, a devenit unul dintre ei mai mari susținători ai Kievului la nivel retoric. Mai puțin la nivelul ajutorului militar si financiar concret – Franța este mult sub Germania, Marea Britanie, chiar și Olanda. Macron a fost primul lider european care a vorbit despre o posibilă prezență militară NATO sau a unor state NATO în Ucraina. Și tot el a sugerat extinderea umbrelei nucleare franceze asupra aliaților europeni. Însă în ce privește ajutorul militar pentru Ucraina, Franța are o poziție modestă atât în cifre absolute, cât și raportat la PIB.
Același Macron își atrăgea critici din partea partenerilor din UE în decembrie 2022, când spunea că Europa trebuie să pregătească o ”nouă arhitectură de securitate”, care să acorde garanții Rusiei. El spunea atunci că Rusia se teme că NATO poate ajunge la porțile sale și că această tema trebuie discutată cu Moscova. Or, aceste două aspecte fac parte din lista condițiilor pentru pace puse de Vladimir Putin și din proiectele de tratat cu SUA și cu NATO pe care le-a propus în decembrie 2021. Atunci au fost socotite ”ultimatumuri”, la care aliații nu au răspuns.
”Este interesul nostru să vorbim cu Rusia”
Trimiterea emisarului francez la Moscova vine după ce, în decembrie 2025, președintele Macron a recunoscut indirect ca întreruperea comunicării între Europa și Rusia a fost o greșeală, o autoexcludere de la masa negocierilor. „Cred că este în interesul nostru, ca europeni și ca ucraineni, să găsim cadrul potrivit pentru a relua această discuție“, a spus el la momentul respectiv. În caz contrar, există riscul ca Europa să se coordoneze doar intern, în timp ce actorii individuali negociază cu Rusia pe cont propriu – o mișcare pe care Macron a criticat-o ca fiind „neoptimă“. În același timp, el a subliniat: „Este în interesul nostru să vorbim cu Putin.“
Atacuri din UE împotriva șefei diplomației europene
La inițiativa lui Macron s-a raliat și premierul Italiei, Giorgia Meloni, chiar și cancelarul german Friedrich Merz. O poziție surprinzătoare au acum președintele Estoniei (o funcție mai mult ceremonială) și premierul Letoniei. Ei vor ca UE să numească un trimis special pentru Rusia. ”UE ar trebui să se implice în aceste discuții. În urmă cu doi ani nu vorbeam cu agresorul, iar acum suntem îngrijorați că nu suntem la masa negocierilor”, a spus președintele Estoniei, Alar Karis. ”Cred că trebuie să ne implicăm în diplomație. Trebuie să discutăm, dar trebuie să aplicăm și sancțiuni”, a spus premierul Letoniei, Evika Silina.
”Dacă vrem o soluție, trebuie să vorbim cu rușii, însă suntem absenți”, a spus premierul Luxemburgului, Xavier Bettel. ”Dacă Luxemburgul este prea mic, atunci să reprezinte UE președintele Macron sau altcineva, pentru că rușii nu vor să vorbească cu Kaja Kallas”, a spus Bettel. A fost un atac direct la adresa șefei estoniene diplomației UE, a cărei abordare nu este apreciată nici de președintele Estoniei. ”Cine reprezintă Europa? Kaja Kallas nu a fost la Washington la discuțiile cu președintele Donald Trump. Asta este sarcina ei”, a spus Bettel. El a adăugat că UE are nevoie de un ”lider ales” care să aibă ”legitimitate”.
Se înmulțesc statele care vor negocieri cu Rusia
Apelul pentru o deschidere diplomatică cu Rusia se extinde. În primăvara anului 2025, 15 state UE i-au trimis lui Kaja Kallas o scrisoare în care cereau o deschidere minimă față de Rusia și de țările care mențin canale de comunicare cu Rusia. Această listă (din care lipseau Polonia și România, spre exemplu) este completată acum de Italia, Franța, Letonia.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Europa trebuie să deschidă un contact direct cu Moscova pentru a-și proteja propriile interese, într-un interviu pentru Libération, publicat pe 3 februarie. Barrot a spus: „Europenii, care sunt în prezent principalii susținători financiari și militari ai Ucrainei, trebuie să aibă un canal pentru a-și apăra interesele fără a delega această responsabilitate altcuiva… Europa are acum nevoie de un contact direct cu Rusia pentru a-și apăra propriile interese.“
Rusia impune condiții aproape imposibile
De când a revenit la Casa Albă, Donald Trump a exclus în mare măsură Europa din procesul de negociere. Barrot a spus că Parisul nu a exclus dialogul direct cu Kremlinul. Dar el a avertizat că serviciile de informații franceze continuă să nu observe nicio dorință a lui Putin de a căuta o soluție pașnică a conflictului. Retragerea lui Trump înseamnă că întreaga povară a sprijinirii Ucrainei a căzut pe umerii Europei. Costul războiului este estimat la aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an. Administrația Trump nu a trimis deloc bani Ucrainei în ultimul an. Cu greu, la finalul lui 2025, UE a căzut de acord sa ofere Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de dolari pentru următorii doi ani. Banii sunt împrumutați de pe piețele financiare și cetățenii europeni vor trebui să-i ramburseze.
Serviciile secrete franceze nu se înșală. Putin nu dorește să încheie conflictul. Condițiile păcii impuse de America lui Trump au fost constant alterate de aliații europeni și Ucraina. Rusia nu va renunța la obiectivul neutralității permanente a Ucrainei. Or, președintele Zelenski insistă că un acord pentru garanții de securitate din partea SUA a fost deja redactat, prevede garanții la nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO și așteaptă aprobarea Congresului). Rusia urmărește demilitarizarea Ucrainei. Or, ea este incompatibilă cu programul de înarmare pregătit de aliați. Rusia urmărește ”denazificarea”. Ea este incompatibilă cu menținerea unui regim pro-occidental la Kiev. Rusia vrea și cedări de teritorii. Or, acesta este un lucru refuzat de regimul Zelenski.
Rusia: Diplomația lui Macron este patetică
Pe acest fond, ministrul rus de Externe a criticat eforturile Franței de a relansa dialogul dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, numindu-le „patetice”. Asta la doar câteva zile după ce consilierul diplomatic al președintelui francez a fost Moscova pentru discuții de nivel înalt.
”Emmanuel Macron a declarat ca îl va suna pe Putin”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu pentru postul de stat RT”, scrie Politico.eu. „Știți, asta nu este serios. Este o diplomație patetică. Dacă vrei să suni și să ai o conversație serioasă, atunci sună. Putin va răspunde întotdeauna telefonul. El va lua întotdeauna în considerare orice propuneri, mai ales pe cele serioase”, a adăugat Lavrov.
În articolul menționat, Politico.eu a oferit un link activ către RT.com. Este televiziunea rusă și platforma media internațională controlată de statul rus interzisă în UE începând din 2022. Teoretic, oferirea acestui link – altfel inaccesibil publicului larg – este o formă de încălcare a interdicției europene chiar de către publicația de la Bruxelles. Pe de altă parte, aceasta arată că redeschiderea unor canale de comunicare cu Rusia a devenit necesară.
UE nu vrea pace. Vrea la discutii ca sa poata torpila un eventual acord intre Ucraina si Rusia mediat de SUA.
Nimic din ce face UE sau chiar Ucraina nu indica ca vrea pace. Si nu e de mirare, cat timp UE finanteaza Ucraina, se mentine si sifonarea in parte a acestor… „90 de miliarde de dolari pentru următorii doi ani. Banii sunt împrumutați de pe piețele financiare și cetățenii europeni vor trebui să-i ramburseze.”
Pai daca cetatenii EU vor plati (inclusiv romanii), de ce nu i-ar ciordi oligarhii UE si ucrani?
Bude de aur tuturor decidentilor, nu numai unora.