MAE rus: Conducerea României îşi intensifică retorica antirusească

Purtătorul de cuvânt al MAE rus, Aleksandr Lukaşevici, a vorbit, într-o conferință de presă, despre o intensificare a retoricii antiruseşti a autorităţilor române, condiții în care, a spus oficialul rus, „ar fi nepotrivit să ne aşteptăm ca relaţiile dintre România şi Rusia să continue să se dezvolte în mod constructiv”.

Referindu-se la autoritățile române, oficialul rus a mai susținut că s-au făcut „declaraţii publice jignitoare la adresa preşedintelui Rusiei”.

„Ca şi cum ar fi la comandă, conducerea României, inclusiv preşedintele, îşi intensifică retorica antirusească. Cele mai recente declaraţii publice jignitoare la adresa preşedintelui Rusiei sunt absolut revoltătoare şi inacceptabile. Cred că este greu să te aştepţi ca relaţiile bilaterale să continue să se dezvolte într-un mod constructiv, în acelaşi spirit şi în acelaşi ritm”, a declarat Aleksandr Lukaşevici, într-o conferință potrivit Itar-Tass. 

Lukaşevici a mai spus că MAE rus a cerut explicaţii României după episodul cu avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin. „Ne-am exprimat protestul nostru ferm. Reprezentanţi ai autorităţilor române au încercat să ofere câteva explicaţii, dar le considerăm absolut neconvingătoare. Astfel de incidente nu contribuie la consolidarea încrederii şi nu ne dau motive să sperăm în relaţii normale, de bună vecinătate între ţările noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE rus.

Afirmațiile oficialului rus vin în contextul scandalului Rogozin, în cazul căruia președintele Traian Băsescu a apreciat că ar fi consumat votcă atunci când a vorbit despre România. De asemenea, aprecieri critice la adresa vicepremierului rus a făcut și premierul Victor Ponta. Ponta a declarat că Rogozin are un rol provocator şi este un personaj politic care nu are ce căuta în România.

După episodul Rogozin, marți Băsescu l-a criticat pe Vladimir Putin de la Palatul Cotroceni.

„În opinia noastră, în opinia României, obiectivul Federaţiei Ruse are două priorităţi. Unul este federalizarea Ucrainei, proces care a şi început prin recunoaşterea de către ministrul Lavrov a referendumurilor, deci nu a independenţei, a referendumurilor din Lugansk şi Doneţk. Deci, acesta este un obiectiv al Federaţiei Ruse şi considerăm că este o încălcare a Constituţiei Ucrainei. Iar cel de-al doilea este împiedicarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai. (…)  Federaţia Rusă a început să-şi atingă şi cel de-al doilea obiectiv legat de Ucraina, şi anume federalizarea şi dezmembrarea ţării. Cerem ca preşedintele Putin să-şi respecte cuvântul. Toate informaţiile arată că preşedintele Putin nu a spus adevărul atunci când a informat opinia publică mondială că a ordonat retragerea trupelor Federaţie Ruse de la frontiera de est a Ucrainei. De altfel, menţinerea acestor trupe la frontiera de est, 40.000 de militari cu tehnică de luptă modernă, plus 25.000 de militari în Crimeea, au fost un formidabil element de presiune asupra autorităţilor de la Kiev şi în acelaşi timp un suport extrem de puternic, care a încurajat separatiştii să organizeze referendumurile la Lugansk şi Doneţk. De aceea, credem că preşedintele Vladimir Putin are obligaţia să-şi respecte cuvântul. Am afirmat în repetate rânduri că nu cred că preşedintele Federaţiei Ruse nu-şi respectă cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere. 
 Al doilea element care pune sub semnul întrebării corectitudinea preşedintelui Vladimir Putin este legat de mesajul să nu se organizeze referendumuri pentru independenţă sau pentru apartenenţă la Federaţia Rusă. În realitate, ieri, deci înainte de a se termina numărarea voturilor, ministrul de Externe Lavrov a salutat rezultatul referendumurilor, ceea ce îl pune pe preşedintele Putin din nou într-o situaţie dificilă, de a se constata că una spune şi alta face.„, a spus Băsescu marți într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni.