Magistrații demontează acuzațiile în dosarul lui Schwartzenberg

Lovitură devastatoare pentru DNA în dosarul lui Elan Schwartzenberg. Judecătorul care a decis anularea mandatului de arestare pe numele omului de afaceri demontează, în motivarea hotărârii, toate acuzaţiile. 

DNA şi-a bazat întregul rechizitoriu doar pe indicii, fără să existe probe că acesta ar fi luat mită, se arată în decizia instanţei.

Reamintim că procuroprii DNA a cerut în mai 2016 arestarea lui Elan Schwartzenberg, sub acuzaţia că l-ar fi ajutat pe fostul primar din Constanţa, Radu Mazăre, să primescă mită de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru ca acesta să câştige o licitaţie.

Ce spun magistrații în motivare

Magistraţii precizează că au revocat arestul preventiv dispus faţă de Elan Schwartzenberg deoarece el este acuzat de complicitate la luare de mită într-o cauză disjunsă din dosarul lui Radu Mazăre, cel din urmă fiind achitat în primă instanţă, ceea ce ar arata că toţi cei implicaţi sunt nevinovaţi.

„Prima condiţie care se impune a fi verificată în cazul oricărei cereri privind măsurile preventive este existenţa unei suspiciuni rezonabile din care să rezulte că inculpatul a comis infracţiunea de care este acuzat. Suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârşit infracţiunea. (…) Prin sentinţa penală pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus achitarea inculpatului (Radu Mazăre, n.r.) pentru comiterea infracţiunii de luare de mită şi a inculpatului (Avraham Morgenstern, n.r.) pentru infracţiunea de dare de mită.

În continuare, judecătorul de cameră preliminară va examina punctual care acte dintre cele indicate de către procuror sunt apte a crea suspiciunea rezonabilă că inculpatul (Elan Schwartzenberg, n.r.) ar fi comis infracţiunea de complicitate la dare de mită şi dacă se mai poate vorbi de existenţa unei suspiciuni rezonabile în condiţiile în care autorul infracţiunii la care se reţine complicitatea a fost achitat”, au precizat magistraţii Tribunalului Bucureşti în motivarea deciziei, potrivit mediafax.ro.

Aceştia au mai subliniat, că o soluţie de achitare pronunţată chiar de Înalta Curte ar reprezenta o prezumţie potrivit căreia toţi cei implicaţi în faptele de care au fost acuzaţi sunt nevinovaţi.

„În ochii unui om mediu, diligent, obiectiv pronunţarea unei soluţii de achitare creează o prezumţie că toate persoanele implicate în acea activitate infracţională sunt nevinovate. Pentru a analiza percepţia unui om obiectiv, obişnuit trebuie avute în vedere şi particularităţile prezentei cauze. Astfel, şase judecători au stabilit că nu există suspiciunea rezonabilă că s-au săvârşit infracţiunile la care se face referire în rechizitoriu.

Dintre aceşti şase judecători, trei dintre ei s-au pronunţat în unanimitate după ce au efectuat cercetarea judecătorească şi au administrat toate probele care se impuneau a fi administrate în cauză. În acest sens, toate hotărârile la care s-a făcut referire în prezenţa încheiere au fost pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de cel mai mare grad din ţara noastră şi totodată instanţa care conferă cel mai mare grad de credibilitate pentru un observator obişnuit”, mai spun judecătorii.