Luvru Abu Dhabi, considerat primul „muzeu universal” din lumea arabă, purtător al unui mesaj de toleranță și care aduce în Orient numele și brandul prestigiosului muzeu parizian omonim, a fost inaugurat ieri, la 10 ani după lansarea acestui proiect.
„Astăzi, un monument cultural mondial a fost inaugurat: Luvru Abu Dhabi aduce împreună legende ale artei care reflectă geniul colectiv al umanității”, a declarat șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, după inaugurarea oficială.
A fost prezent și arhitectul Jean Nouvel, care s-a inspirat din arhitectura vechilor cartiere arabe pentru a construi acest muzeu spectaculos ce își va deschide porțile pentru publicul larg sâmbătă.
Vizitatorii vor putea să admire spații de promenadă construite deasupra mării, dar și sub un dom cu diametrul de 180 de metri, compus din 7.850 de stele din metal prin care razele soarelui creează ceea ce Jean Nouvel a denumit „o ploaie de lumină”.
Muzeul, realizat de genialul architect francez Jean Nouvel e sprijinit pe o cupolă sub forma unui cuib de viespi, reprezentând opt state care recompun în formă geometrică stilul arab. O rețea de coridoare și canale atrage în interior apele Golfului Persic. Suprafețele albe creeează reflexele dansului apelor care traversează edificiul. „Am imaginat totul ca o metaforă a cerului, ca o cosmografie a Cosmosului. Nu mi-am dorit multă lumină, ci doar puțină, pentru a crea un efect al ploii”, explică el.
Muzeul are o suprafață totală de 97 mii de metri pătrați, dintre care 6.400 sunt ocupați de expoziție, găzduind 620 de opere. Între acestea, circa jumătate au sosit de la casa mamă, de la Luvrul parizian, și de la alte 12 muzee franțuzești. Să spicuim numai La Belle Ferronière a lui Leonardo (de la Luvru), Bonaparte che attraversa le Alpi (Bonaparte care traversează Alpii) de Jacques-Louis David (Versailles) și Autoportret de Vincent Van Gogh (de la Orsay).
Luvru Abu Dhabi este „un muzeu universal, primul din lumea arabă”, mărturisea Jean-Luc Martinez, președintele muzeului Luvru din Paris, care a participat la ceremonie.
Spre deosebire de alte muzee care propun vizitatorilor expoziții clasate în funcție de stiluri și de civilizații, Luvru Abu Dhabi evidențiază teme universale și influențele comune dintre culturi, de la preistorie și până în zilele noastre.
În una dintre săli se află, alăturate, o pagină dintr-un Coran albastru din secolul al IX-lea, o Torah yemenită din 1498 și două volume dintr-o Biblie gotică din secolul al XIII-lea.
Însă vedeta muzeului, potrivit promotorilor, este „La Belle Ferronnière„, un portret feminin realizat de Leonardo da Vinci, ce a fost împrumutat de la muzeul Luvru din Paris. În total, 300 de opere au fost împrumutate de la 13 muzee franceze, inclusiv renumitul „Autoportret” al lui Vincent van Gogh.
Luvru Abu Dhabi, a cărui deschidere a fost amânată de mai multe ori, este primul dintr-o serie de trei muzee care au fost programate să fie construite în acest oraș. Vor urma o filială a Muzeului Guggenheim, construită de Frank Gehry, și Zayed National Muzeum, al cărui proiect a fost încredințat arhitectului Norman Foster și câteva intervenții ce au fost realizate de Zaha Hadid.
Întârzierea inaugurării, chiar și într-o țară bogată în petrol, s-a întâmplat și din cauza scăderii prețului barilului de petrol de la 100 la 30 de dolari. Cheltuielile finale nu au fost încă dezvăluite, dar cert e că principele Golfului Persic a cheltuit mai mult de 500 milioane de dolari numai pentru a putea utiliza marca pe o perioadă de 30 de ani.
O operă colosală, care ajunge cu mulți ani întârziere, din cauza costurilor exorbitante, evaluate până în prezent la peste 1 miliard de euro, capabile de a pune în pericol până și economia Emiratelor. Muzeul aduce marile opere ale monoteismului lumii, inclusiv iudaismul.
Una dintre operele care pot fi admirate încă de la intrare este o statuie din Neolitic, provenind din Iordania, compusă din două capete, un dualism între Est și Vest, ca o punte între trecut și viitor. Întrucât în expoziție sunt prezente mute teme religioase, reprezentarea nudului artistic e foarte rară și aproape absentă.
„Nu suntem un muzeu European. Acesta este un loc din care poți să privești lumea, cu vedere spre Abu Dhabi”, a explicat directorul Jean-Luc Martinez primilor oaspeți. E propriu-zis un dialog între culturi, dar și pentru religii. Într-o altă sală, o stea funerară evreiască din Franța se sprijină pe o piatră de mormânt musulmană, din Tunisia. O statuie pictată a Fecioarei cu pruncul de Bellini este poziționată în proximitatea unui Coran sirian. Într-o altă cameră, aproape în întuneric, poate fi zărit Coranul Albastru, unul dintre cele mai vechi găsite vreodată, poziționat lângă o Biblie Gotică și o Sutra budistă, alături de o Torah descoperită în Yemen, datată în 1498. Într-un Orient Mijlociu măcinat de conflictele arabo-israeliene, dar și de răzoaiele între Suniți și Șiiți, mesajul sună deosebit de puternic.
Budismul, Cristianismul și Islamismul se evidențiază prin caracteristicile lor culturale locale.
Ca un exemplu, una dintre balerinele sculptate de Edgar Degas, care pare să danseze, stă alături de celebra pictură a lui James Mc Neill Whistler, în care este redată mama sa, Anne. Pe de altă parte, doamna Whistler se confruntă cu un portret feminin pe lemn, al lui Leonardo da Vinci; două lucrări de Pablo Picasso stau alături de un scaun electric în roșu, semnat Andy Warhol. Într-o altă sală, e etalată o operă a artistului chinez Ai Wei Wei, din sticlă și oțel, care parcă cheamă efectele luminoase nocturne ale edificiului.
Luvrul din Abu Dhabi pare un cuib cufundat pe jumătate în apă, cu acoperișul gri și pereții de un alb fascinant. În interior, structura gândită de Jean Nouvel se transformă într-o medină, într-un oraș arab în care edificiile (auditoriul, spațiul pentru expoziții temporare, pavilioanele colecției permanente, restaurantul, muzeul pentru copii) se întrepătrund, la fel și spațiile cu piețe secrete unde descoperi fântâni și o splendidă perspectivă către mare.
Arhitectul mărturisește că a avut în vedere o agoră, un spațiu în care culturile să se întâlnească. „M-am gândit ca totul să aibă o dimensiune spirituală în care persoanele să-și poată împărtăși într-un mod plăcut experiențele de viață”.
Sunt reproduse la o scară gigantică diverse măsuțe din lemn de acum 4000 de ani, descoperite în Mesopotamia, prima mărturie a unui dialog între cultura sumeră și cea akkadiană.
Există un loc în expoziție unde se confruntă religiile universale, în care poți urmări vechi texte sacre: Torah, Biblia și Coranul, apoi, vechi hărți de astrofizică arabe care pot fi văzute în Sala Cosmografiei.
În lunga cavalcadă a artei moderne, vizitatorul se întâlnește cu arta contemporană, cu picturile lui Warhol, Rothko, Mondrian și Calder, dar și cu arborele lui Zhang Huan, cu fântâna luminii lui Ai Wei Wei, cât și lucrări ale artistei arabe Maha Malluh.
Președintele francez Emmanuel Macron și soția lui Brigitte au fost prezenți la eveniment, alături de Mohammed bin Zayed Al Nahyan — prinț moștenitor al emiratului Abu Dhabi, unul dintre cele șapte care alcătuiesc Emiratele Arabe Unite — și de alți lideri locali.
Oaspeții oficiali au vizitat uriașele săli albe ale muzeului, unde s-au întâlnit și cu regele Marocului, Mohammed al VI-lea, și cu președintele afgan Ashraf Ghani, prezenți la rândul lor la acest eveniment la care au participat peste 400 de invitați, informează AFP.
Din colecția permanentă a Emiratelor Arabe Unite, muzeul din Abu Dhabi va prezenta la deschiderea sa pentru public 235 de opere, inclusiv „Le Bohemien” de Edouard Manet. Printre cele 28 de obiecte împrumutate de instituții din Orientul Mijlociu se află și un bust monumental cu două capete, vechi de peste 8.000 de ani, care provine de la Departamentul de Antichități al Iordaniei.
Măsuri excepționale au fost luate pentru a asigura securitatea și conservarea operelor de artă, în contextul în care temperaturile din exterior depășesc frecvent pragul de 40 de grade Celsius în timpul verii.
Structura va găzdui patru expoziții temporare pe an. Prima se va deschide în decembrie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.