Marele default al statelor? Douăsprezece sunt în zona de pericol

Analiștii calculează că în jocs unt datorii de 400 de miliarde de dolari.

De (I.R.)
Marele default al statelor? Douăsprezece sunt în zona de pericol

Analiștii calculează că în jocs unt datorii de 400 de miliarde de dolari.

Semnele tradiționale ale crizei datoriilor, cum ar fi prăbușirea monedelor sau rezervele valutare pe terminate indică un număr record de țări în curs de dezvoltare aflate în dificultate, scrie Reuters.

Libanul, Sri Lanka, Rusia, Surinam și Zambia sunt deja în incapacitate de plată, Belarus este pe marginea prăpastiei și cel puțin încă o duzină de țări se află în zona de pericol, în timp ce creșterea costurilor de împrumut, a inflației și a datoriei alimentează temerile privind colapsul economic.

Analiștii calculează că în jocs unt datorii de 400 de miliarde de dolari. Argentina are de departe cea mai mare datorie, de peste 150 de miliarde de dolari, în timp ce următoarele sunt Ecuador și Egipt, cu 40-45 de miliarde de dolari.

Veteranii crizei speră că multe dintre state se mai pot feri de incapacitate de plată, mai ales dacă piețele globale se calmează și dacă FMI intervine.

Acestea sunt țările aflate în pericol:

ARGENTINA
Este deținătoarea recordului mondial de neplată suverană. Peso-ul se tranzacționează acum cu un discount de aproape 50% pe piața neagră, rezervele sunt la un nivel critic de scăzut, iar obligațiunile se tranzacționează la doar 20 de cenți pentru un dolar – mai puțin de jumătate din cât erau după restructurarea datoriei țării în 2020.

Guvernul nu are de plătit datorii substanțiale până în 2024, dar după aceea acestea se accelerează, iar îngrijorări au apărut pe fondul posibilității ca puternica vicepreședintă Cristina Fernandez de Kirchner ar putea face presiuni pentru ca țara să renunțe la sprijinul Fondului Monetar Internațional.

UCRAINA
Invazia Rusiei înseamnă că Ucraina va trebui aproape sigur să își restructureze datoria de peste 20 de miliarde de dolari, avertizează investitori cu greutate precum Morgan Stanley și Amundi.

Criza vine în septembrie, când vor trebui plătite obligațiuni în valoare de 1,2 miliarde de dolari. Kievul ar putea plăti, dar, având în vedere că Naftogaz, companie de stat, a cerut săptămâna aceasta o înghețare a datoriilor pe doi ani, investitorii suspectează că guvernul îi va urma exemplul.

TUNISIA
Un deficit bugetar de aproape 10%, una dintre cele mai mari facturi salariale din sectorul public din lume și temeri că asigurarea sau cel puțin respectarea unui program cu FMI ar putea fi dificilă din cauza presiunilor președintelui Kais Saied de a-și consolida controlul asupra puterii și asupra sindicatelor locale.

Alături de Ucraina și El Salvador, Tunisia se află pe lista primelor trei țări care ar putea intra în incapacitate de plată, întocmită de Morgan Stanley. „Un acord cu Fondul Monetar Internațional devine imperativ”, a declarat șeful băncii centrale a Tunisiei, Marouan Abassi.

GHANA
Împrumuturi furibunde au făcut ca rata datoriei în raport cu PIB-ul din Ghana să urce la aproape 85%. Moneda sa, cedi, a pierdut aproape un sfert din valoarea sa în acest an și țara deja cheltuia peste jumătate din veniturile fiscale pentru plata dobânzilor la datorie. De asemenea, inflația se apropie de 30%.

EGIPT
Egiptul are un raport datorie/PIB de aproape 95% și a înregistrat unul dintre cele mai mari exoduri de numerar internațional în acest an – aproximativ 11 miliarde de dolari, potrivit JPMorgan.

Firma de fonduri FIM Partners estimează că Egiptul are de plătit datorii în valută forte de 100 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, inclusiv 3,3 miliarde de dolari în 2024.

În martie, Cairo a devalorizat lira cu 15% și a cerut ajutorul FMI, dar spreadurile obligațiunilor sunt acum de peste 1.200 de puncte de bază, iar swapurile pe riscul de nerambursare (CDS) – un instrument al investitorilor pentru acoperirea riscului – estimează o șansă de 55% ca Egiptul să nu reușească să facă o plată.

Francesc Balcells, CIO al datoriei EM la FIM Partners, estimează totuși că aproximativ jumătate din cele 100 de miliarde de dolari pe care Egiptul trebuie să le plătească până în 2027 sunt către FMI sau bilaterale, în principal în Golf. „În condiții normale, Egiptul ar trebui să fie capabil să plătească”, a spus Balcells.

KENYA
Kenya cheltuie aproximativ 30% din venituri pentru plata dobânzilor. Obligațiunile sale au pierdut aproape jumătate din valoare, iar în prezent nu are acces la piețele de capital, cea ce este o problemă în condițiile în care obligațiuni de 2 miliarde de dolari vor ajunge la scadență în 2024.

În ceea ce privește Kenya, Egipt, Tunisia și Ghana, David Rogovic de la Moody’s a declarat: „Aceste țări sunt cele mai vulnerabile doar din cauza valorii datoriei care vine la scadență în raport cu rezervele și a provocărilor fiscale.”

ETIOPIA
Addis Abeba plănuiește să fie una dintre primele țări care vor obține o reducere a datoriei în cadrul programului comun al G20. Progresele au fost întârziate de războiul civil în desfășurare, deși, între timp, țara continuă să asigure serviciul singurei sale emisiuni de obligațiuni internaționale în valoare de 1 miliard de dolari.

EL SALVADOR
Transformarea monedei bitcoin în mijloc legal de plată aproape că a închis ușa speranțelor FMI. Încrederea a scăzut până în punctul în care o emisiune de obligațiuni de 800 de milioane de dolari cu scadență peste șase luni se tranzacționează cu un discount de 30%, iar cele pe termen lung cu 70%.

PAKISTAN
Pakistanul a încheiat săptămâna aceasta un acord crucial cu FMI. Măsura nu putea fi mai oportună, în condițiile în care prețurile ridicate ale importurilor de energie au împins țara în pragul unei crize a balanței de plăți.

Rezervele valutare au scăzut până la 9,8 miliarde de dolari, abia suficiente pentru cinci săptămâni de importuri. Rupia pakistaneză s-a depreciat până la minime record. Noul guvern trebuie să reducă rapid cheltuielile acum, deoarece cheltuie 40% din veniturile sale pentru plata dobânzilor.

BELARUS
Sancțiunile occidentale au adus Rusia în incapacitate de plată luna trecută, iar Belarus se confruntă acum cu același tratament dur, după ce a fost alături de Moscova în campania din Ucraina.

ECUADOR
Această țară din America Latină a intrat în incapacitate de plată în urmă cu doar doi ani, dar a ajuns din nou în criză din cauza protestelor violente și a unei încercări de înlăturare a președintelui Guillermo Lasso.

Are o mulțime de datorii și, în condițiile în care guvernul subvenționează combustibilul și alimentele, JPMorgan a majorat prognoza privind deficitul fiscal al sectorului public la 2,4% din PIB în acest an și la 2,1% anul viitor. Marjele obligațiunilor au depășit 1.500 de puncte de bază.

NIGERIA
Marjele obligațiunilor au depășit cu puțin 1.000 de puncte de bază, dar următoarea plată de 500 de milioane de dolari a obligațiunilor Nigeriei, care va avea loc peste un an, ar trebui să fie acoperită cu ușurință de rezervele care s-au îmbunătățit constant din iunie. Totuși, Nigeria cheltuie aproape 30% din veniturile guvernamentale pentru plata dobânzilor la datorie.

Distribuie articolul pe:

11 comentarii

  1. Există unele voci in europa, dar și peste baltă,.cum că europa merge și va merge foarte prost, pentru că nu procedează ca Ungaria. Vorbe clare și de la oameni politici, economici importanți..

  2. Romania nu e pe lista pentru ca aceasta lista nu cuprinde tari ale caror economie este distrusa de globalism si tradatorii de tara.

  3. ANALiștii,.genderii, până acu ce puii mei au păzit ?/Ce competențe au de doar azi descoperă falimentele..și mai pun cu vre-o două lopeți peste și cu ”sancțiunile” contra rusiei,..caz unde nu doar in plămâni s-au impușcat..

  4. Toate statele fac cum fac să fie datoare! Treaba lor ar zice unii dar acea datorie, oneroasă, bănui că-i doar pe hîrtie, este pusă în cîrca omului de rînd prin taxe, acize, impozite și altele numite într-un cuvînt biruri.
    Se zice că birurile nu sînt pt gratuități (vorba ceie, vrem mai multe biruri ca să avem mai multe gratuități) ci doar pt plata dobînzii la părelnicul împrumut.
    Pildă: pe ce s-au cheltuit cele 60 de miliarde plandemice?

  5. o nimica toata… un sfert din „ajutorul” dat „benevol” de #lumea libera si jumate din banii confiscati (luati cu japca #democratica) de la Rusia…
    De fapt Ucraina nici n-ar trebui sa apara in aceasta lista pentru ca nu mai exista economic… Din cele 20 „melearde”, 20% – 5 melearde au fost cumparate de un fond de investitii privat american (Templeton)… de aici tot „deranjul” numit Ucraina… marii bancheri ai #lumii libere nu accepta sa piarda bani, in special asta care a cumparat Ucraina…
    Slava!

  6. Citez titlul: „Marele default al statelor? Douăsprezece sunt în zona de pericol”. Observam care sunt cele 12 state aruncate la vedere pentru baza actiunilor de orice fel in aceste 12 state, dar, actiunile nu sunt in forta aici, forta executarii actiunilor e in alte state, aici e vorba doar de viitorele violente ingrozitoare, la ucraina e mesaj afisat dar in spate e cu totil alt masaj cu interese ascunse. Inainte de a inghiti fenta, hai sa vedem ce urmeaza in aceste, cica,… state indatorate pe zeci si zeci de ani.

  7. ‘ Malefic ‘, sacrificarea întregului glob pentru Ucraina, sau, parte a ‘marii resetări’ ?!

  8. Gloabele de la UE și din SUA credeu că „pachetele”de masuri”(sanctiuni)împotriva Rusiei vor duce la prăbușirea ei economică.Pana una alta ne prăbușim noi iar rublă devine tot mai puternică.Poate că-i un lucru bun,poate că europenii se vor trezi.

  9. Rusia în incapacitate de plata?!!! Credem ca e deontologic ca sa revizuiți prima parte a articolului.

  10. nu au altfel cum sa ridice HAOSUL care sa duca la ridicarea noii oranduiri globale. militia anti-romaneasca s-a pus pe cumparat tot felul de jucarii de identificare a „infractorilor” – suntem amprentati si recunoscuti pentru ca traim. am devenit toti infractori. absolut TOATA LEGISLATIA ESTE FACUTA IMPOTRIVA VIETII SI LIBERTATII.
    https://ortodoxinfo.ro/2022/07/16/politia-cumpara-dispozitive-biometrice-mobile-de-identificare-rapida-a-persoanelor-prin-fotografie-si-prelevarea-amprentei/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.