Mariile noastre celebre

Maria, numele Maicii Domnului. Şi al unor femei celebre, talentate, iubite. Regine sau oameni de ştiinţă, soprane ori soţii de domnitori, ele au fost şi sunt parte din istoria şi cultura românească. Încrezătoare, optimiste şi pline de viaţă, Mariile autohtone şi-au lăsat amprenta asupra civilizaţiei şi neamului nostru.

Regina Maria a României

Înrudită cu marile familii domnitoare ale Europei, fiind nepoată de mamă a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi nepoată de tată a reginei Victoria a Marii Britaniei, Regina Maria a fost cea mai strălucitoare şi iubită principesă regală a României.

S-a căsătorit în 1892 cu regele Ferdinand I. Dintre cei 6 copii ai săi s-a aflat şi cel care ulterior se va urca pe tronul României şi va instaura dictatura fascistă, Carol al II-lea.

Regina Maria a dovedit calităţi diplomatice remarcabile, a depus eforturi pentru întărirea legăturilor dintre România şi Marea Britanie, s-a opus intrării Romîniei în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale, prin susţinerea alianţei cu Antanta şi realizarea Marii Uniri.

În timpul războiului a lucrat voluntar în spitalele militare de campanie, ca asistentă medicală, aducând alinare soldaţilor răniţi pe front.

A participat la campania diplomatică pentru recunoaşterea pe plan internaţional a statului naţional unitar român şi având întâlniri oficiale cu preşedintele SUA, Woodrow Wilson, şi cu preşedintele Franţei, Georges Clemenceau.

Cum relaţia cu soţul său, regele Ferdinand I, nu a fost tocmai bună, Regina Maria a avut câteva iubiri devenite celebre. Cele mai cunoscute au fost cu Prinţul Barbu Ştirbei şi colonelul canadian Josh Boyle.

Fiul său, regele Carol al II-lea, odată urcat pe tronul României, nu a beneficiat din păcate de calităţile diplomatice ale mamei sale, îngrădindu-i drepturile şi ignorându-i sfaturile.

Maria Tănase

Supranumită de Nicolae Iorga „Pasărea măiastră”, Maria Tănase a fost poate cea mai mare interpretă de muzică populară. A cântat şi muzică uşoară, lăutărească, romanţe şi teatru de revistă.

Prima romanţă, Mansarda, de Nello Manzatti, este imprimată la Casa de discuri Lifa Record, în 1934. Câţiva ani mai târziu înregistrează primele cântece populare la Casa de discuri Columbia – „Cine iubeşte şi lasă” şi „M-am jurat de mii de ori”, cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

Debutează la radio în 1938, la emisiunea „Ora satului”, cu „Cine iubeşte şi lasă”, „Mărie şi Mărioară”, „Ţigăneasca”, fiind acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş.

La Expoziţia Universală de la New York din 1939 cântă la deschiderea oficială a pavilioanelor româneşti. Aici îi cunoaşte pe George Enescu şi Constantin Brâncuşi, ultimul dintre ei devenindu-i apoi iubit. După moartea acestuia, Maria Tănase a vrut să înfiinţeze o şcoală de muzică folclorică la Târgu Jiu, dorinţă care nu s-a împlinit.

Mai târziu s-a îndrăgostit de Maurice Negre, un jurnalist şi spion francez pentru care şi-a vândut bijuteriile şi blănurile pentru a-l scoate din închisoare. Acesta fusese condamnat la 10 ani pentru spionaj. După eliberarea lui Maurice Negre, relaţia lor s-a sfârşit.

S-a căsătorit în cele din urmă cu magistratul de origine greacă Clery Sachelarie, alături de care a stat 13 ani, până la moartea lui.

Maria Tănase a fost agentă de legătură a Serviciului Special de Informaţii, condus de Eugen Cristescu.
Garda de Fier i-a interzis Mariei Tănase în 1940 apariţia în public şi îi sunt distruse toate discurile de patefon înregistrate, din discoteca Radio-ului, plus matriţele lor de la Casa de discuri Columbia.

În 1941 o găsim pe Maria Tănase în Turcia, cântând în musicalul Melody Revue la inaugurarea Teatrului de vară „Taxîm”. Este desemnată cetăţean de onoare de către preşedintele Turciei.

Maria de Mangop Doamna

Născută la jumătatea secolului al XV şi descendentă din familia imperială bizantină a Paleologilor, din cea bulgară a Asăneştilor şi nepoată a ultimei împărătese a Trapezuntului, Maria de Mangop Doamna a fost soţia lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei.

După cucerirea Constantinopolului şi Trapezuntului de către otomani, familia ei a primit în stăpânire ţinutul Mangopul-Theodoru. Maria de Mangop i-a adus astfel soţului ei o alianţă şi un nume care i-au dat domnitorului Moldovei speranţa că Suceava va deveni „noul Constantinopol” şi Moldova „centrul împărăţiei creştine”.

Ştefan cel Mare aduce în 1473 la curtea domnească din Suceva pe soţia şi fiica lui Radu cel Frumos, luate ostatice în urma unui atac fulger asupra ţării Româneşti. Domnitorul se îndrăgosteşte însă de Maria Voichiţa, fiica lui Radu. Povestea de dragoste dintre cei doi îi provoacă însă moartea prematură a soţiei sale, la doar 5 ani de la căsătorie.

Maria Lucia Hohan

Pasionată iniţial de design interior, Maria Lucia Hohan a studiat la Institutul Superior de Artă Aplicată de la Paris, care a propulsat-o apoi în lumea modei. După un stagiu de practică la casa de modă Krizia din Milano, sub îndrumarea Mariucciei Mandelli, ea s-a întors în Bucureşti, unde şi-a deschis propriul studio. „Brandurile se construiesc în ani de zile. Eu am deschis un atelier. Cu două maşini de cusut second hand, cumpărate cu 800 de euro, oferiţi ca ajutor de tatăl meu, în urmă cu mai bine de 10 ani. Brand a devenit mai târziu”, spunea designerul.

La premiera de la Paris a filmului „One for the money”, actriţa Katherine Heigl a îmbrăcat o rochie semnată Maria Lucia Hohan. A însemnat debutul ei în rândul marilor creatori internaţionali de modă. Confirmarea a venit în 2006, odată cu participarea la Paris Fashion Week, unde brandul MLH s-a bucurat de un succes pe cât de răsunător, pe atât de neaşteptat.

Celebra actriţă Eva Longoria, fascinată de creaţiile MLH, a renunţat la rochiile Givenchy pentru cele ale designerului român.

Mai puţin cunoscută în România, ea a devenit celebră la Hollywood. Beyonce, Nicole Kidman, Jennifer Lopez, Rihanna, Shakira, Paris Hilton, Kate Hudson, Katherine Zeta Jones, Gigi Hadid sunt doar câteva dintre personalităţile celebre îmbrăcate de creatoarea de modă.

“Deşi am avut norocul de a lucra pentru branduri cunoscute, mi-am dorit enorm de mult să creez propria marcă. Nu am visat niciodată să fiu designer la o casă internaţională consacrată, am visat, în schimb, să creez propriul meu univers, propriul brand şi am fost întotdeauna convinsă ca poţi face asta şi din România”, spunea Maria Lucia Hohan.

Maria Cebotari

Născută la Chişinău la începutul secolului trecut, soprana Maria Cebotari a fost considerată predecesoarea Mariei Callas şi una dintre cele mai mari soprane a tuturor timpurilor. În timpul studiilor la Conservatorul Unirea din Chişinău a fost descoperită de contele Alexander Virubov, fostul director al Teatrului Artistic din Moscova şi cel care avea să-i devină într-un final soţ, după ce părinţii fetei refuzaseră să-şi dea acordul.
În 1931 a debutat la Dresda, în rolul Mimi din opera Boema de Giacomo Puccini, devenind apoi angajată permanentă a Operei de Stat din Viena.

Avea 24 de ani când primeşte cel mai înalt titlu onorific existent în Germania şi Austria de atunci – de Kammersängerin.

Interpretarea partiturilor din Mozart şi Strauss de către Maria Cebotari n-a fost egalată până astăzi. Rolurile sale din filme au făcut-o îndrăgită de public, fiind una dintre cele mai iubite cântăreţe ale generaţiei sale. A jucat în 8 pelicule, turnate în Austria şi Germania, alături de cel de-la doilea soţ al său, Gustav Diessl, şi de vedete ale ecranului din perioada interbelică. Din păcate, numele ei nu este nici astăzi cunoscut în România.

Maria Cuţarida-Crătunescu

Prima femeie medic din România, Maria Cuţarida Crătunescu a înfiinţat în 1897 Societatea maternă pentru sprijinirea copiilor săraci. Doi ani mai târziu organiza prima creşă internă, la Fabrica de Tutun din Bucureşti, prin care acorda sprijin pentru creşterea copiilor femeilor care munceau din greu. Celor 2.000 de muncitoare din fabrică le-a acordat asistenţă medicală.

A cerut să se angajeze ca medic secundar al secţiei de „Boli ale femeilor”, unde a fost însă respinsă din cauza prejudecăţilor epocii, ceea ce a determinat-o să îşi deschidă o clinică privată. În 1885 a fost angajată la Spitalul Filantropia din Bucureşti, unde acorda consultaţii gratuite.

Militantă feministă, ea a prezentat în 1900 la Congresul acţiunilor feministe lucrarea „Munca femeii în România”, în sprijinul femeilor care reuşeau să urmeze şcoli şi să promoveze intelectual.

Noi am dat doar câteva exemple. Vă invităm și pe dumneavoastră să completați lista, aducând astfel în prim plan Mariile pe care le admirați.

Despre Giulia Anghel Articolele 28
Author