A ratat şansa reabilitării DNA după epoca Laura Codruţa Kovesi

Când Laura Codruţa Kovesi a fost dată afară din funcţia de şefă a DNA, în faţa acestei instituţii au apărut mai multe variante, toate de interes atât pentru opinia publică din România, cât şi, dacă nu cumva mai ales, pentru instituţiile europene care îi ţinuseră isonul şi o susţinuseră, în ciuda numeroaselor abuzuri ale procurorilor din subordinea sa.

Întrebarea-cheie era: fără Koveși, DNA va mai fi ce a fost sau îşi va schimba radical activitatea în funcţie de proiectul noului şef? Intrând mai adânc în subiect, unii se vor întreba dacă DNA va continua să rămână o armă politică împotriva adversarilor unora sau îşi va lua în serios sarcina de a lupta cu adevărata mare corupţie.

Între toate provocările care stau în faţa „noului” DNA, jurnalistul Ion Cristoiu a sesizat-o pe cea mai spectaculoasă: va reuşi noul şef, cu aceiaşi procurori care o serviseră pe Codruţa Koveși, să reabiliteze DNA după căderea de imagine provocată de Protocoalele cu SRI şi de „unitatea de elită” de la Ploieşti sau procurorii se vor retrage în cochiliile lor, aşteptând să vadă dacă vor mai rămîne în instituţie?

Pe acest fond, „Dosarul Tăriceanu”, dosar greu, avînd în vedere că este vorba despre al doilea om în stat, trebuia să fie o bornă în activitatea DNA, mai ales că acela care îl instrumentează este Marius Bulancea, mâna dreaptă a Codruţei Koveși, care ocupă funcţia de şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate faptelor de corupţie. Pe bună dreptate, în momentul în care a apărut ştirea că dosarul a plecat spre Parlament, mulţi s-au întrebat dacă este vorba despre o acuzaţie serioasă sau suntem în faţa dovezii că la DNA nu s-a schimbat nimic după plecarea Codruţei Koveși!

Acuzaţia adusă lui Călin Popescu Tăriceanu era una dintre cele mai grave: luare de mită! Nu abuz în serviciu, nu trafic de influenţă, în care subiectivismul anchetatorului are un rol important, ci pur şi simplu luare de mită, adică o infracţiune care poate fi dovedită doar cu probe clare: chitanţe, facturi, stenograme etc.

Orice om cu judecată logică şi-a zis: „domne, trebuie să fie ceva serios aici, altfel, cum bine remarcase Ion Cristoiu, DNA se va arunca singură în aer”! Sintetizând, acest dosar putea fie să reabiliteze DNA, arătînd că Laura Codruţa Koveși nu era „zeiţa anticorupţiei”, cum i s-a zis, fără de care instituţia moare, fie să arate lumii că, şi fără Codruţa Koveși, DNA va face aceleaşi jocuri politice, rămânând spaima politicienilor care nu sunt de partea Preşedintelui, oricare ar fi el!

Duminică seara, la „Sinteza zilei”, Mihai Gâdea a prezentat Cererea oficială prin care DNA a cerut avizul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. După primele pagini, în care erau prezentate interogatoriile unor consultanţi politici israelieni ai Alianţei DA (PNL-PD), în care aceştia repetau aproape obsesiv: „nu ştiu”, „nu-mi amintesc”, „poate”, „este posibil”, pe ecran a apărut pasajul-cheie al Cererii DNA:

Citim şi ne minunăm: „Faptul că prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu a fost unul dintre beneficiarii nemijlociţi ai comisionului plătit de Fujitsu Siemens Computers GesmbH demonstrează că acesta a fost parte a înţelegerii iniţiale, FIIND DE NECONCEPUT CA FUNCŢIONARII DIN SUBORDINEA SA SĂ SĂVÂRŞEASCĂ FAPTE DE CORUPŢIE ŞI SĂ ÎI TRANSMITĂ FOLOASELE MATERIALE ASTFEL OBŢINUTE, FĂRĂ IMPLICAREA DEMNITARULUI”!

Şi un student în anul II la drept îşi dă seama că o astfel de formulare este cel puţin bizară, căci simplul fapt că o persoană care deţine funcţia de conducere a unui colectiv nu poate fi făcută responsabilă de faptele celor din subordine doar pentru că este şeful lor, ci doar dacă există PROBE care să arate implicarea sa directă şi obţinerea de către ea a eventualelor foloase!

În locul acestor „probe”, Cererea DNA face trimitere la „Dosarul Adrian Năstase”, cunoscut sub numele de „Trofeul calităţii”, mai exact la acea halucinantă Sentinţă nr. 160/20.06.2012 dată de Livia Stanciu, fosta preşedintă a ÎCCJ, în care există această formulare de tristă celebritate: „Deşi nu există o probă directă care să-l incrimineze pe inculpatul Adrian Năstase, cu toate acestea…”! „Sinteza zilei” a prezentat integral acest fragment, citându-l din „Lumea juridică”:

Dacă pe aceste supoziţii ale procurorului Marius Bulancea se bazează acuzaţiile aduse şefului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, înseamnă că, în locul reabilitării DNA, demersul acesta nu face decît să demonstreze un adevăr care poate să arunce în aer instituţia: după plecarea Codruţei Koveși, practicile şi filosofia DNA au rămas aceleaşi: „decaparea” unor dosare pentru a ajunge la adversarii Preşedintelui, înlocuirea probelor cu supoziţiile anchetatorului, urmărirea unor ţinte politice!

Culmea este că, la fel ca pe vremea lui Koveși, DNA l-a inculpat luni şi pe primarul Timişoarei, Nicolae Robu, pentru a încerca să demonstreze că pe procurori nu-i interesează culoarea politică a celor anchetaţi! Aşa cum s-a făcut pe vremuri cu primarul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, care trebuia să echilibreze „balanţa politică” după Dosarul Adrian Năstase. Lui Mircia Gutău i s-a făcut un dosar penal, în care sentinţa de condamnare a fost dată tot de Livia Stanciu, Gutău fiind ulterior achitat deşi executase în întregime pedeapsa!

Având aceste informaţii chiar din dosarul înaintat de DNA către Parlament, este uşor de intuit care va fi votul senatorilor. Întrebarea este: oare, nu cumva Marius Bulancea, în cunoştinţă de cauză, a jucat la două capete? Adică, neavând „probe directe” împotriva lui Tăriceanu, aşa cum singur spune în Cerere, a mizat pe faptul că, în cazul respingerii de către Senat a solicitării sale, îi va oferi, totuşi, Preşedintelui Iohannis şi susţinătorilor acestuia din #Rezist argumentul să strige că „senatorii PSD şi ALDE fac scut în jurul lui Tăriceanu pentru a-l scăpa de dosar” şi că „Tăriceanu fuge de răspundere, ascunzându-se în spatele imunităţii”! Cu alte cuvinte, „iată de ce vor să modifice legile justiţiei, ca să scape de Justiţie”!

În aceste condiţii, e normal să ne întrebăm şi să ne aducem aminte cine este acest Marius Bulancea, omul care vrea să arate că umbra Laurei Codruţa Koveși încă planează peste DNA. Iată câteva linii directoare ale profilului lui Marius Bulancea:

– Marius Bulancea este cel care a instrumentat dosarul lui Tiberiu Niţu, în urma căruia acesta a fost demis pentru a i se face loc lui Augustin Lazăr în funcţia de Procuror general

– Soţia procurorului Bulancea, judecătoarea Diana Bulancea de la Curtea de Apel Bucureşti, a lucrat şi ea la „Freedom House”, apărând printre “trainerii” acestei asociaţii (Luju.ro)

– Marius Bulancea a fost coordonator de proiect la „Freedom House Romania”, condusă de vestita Cristina Guseth, prietena de suflet a Monicăi Macovei, cea care era gata-gata să devină ministrul Justiţiei în Guvernul Cioloş:

Nu trebuie uitat faptul că, la plecarea sa din fruntea DNA, Laura Codruţa Koveși l-a indicat ca interimar în locul său chiar pe procurorul Marius Bulancea, cel care apăruse în filmul acela penibil de la ARTE TV, în care fosta şefă a DNA era declarată „Zeiţa anticorupţiei”!

Trăgând linie, concluzia apare singură: în tentativa de reabilitare a imaginii DNA, acţiunea declanşată de procurorul Marius Bulancea este, în realitate, una de îngropare a instituţiei în aceeaşi mocirlă în care s-a scăldat ani de zile! Cum la anul au loc alegeri prezidenţiale, în care candidatura lui Căin Popescu Tăriceanu era aproape sigură, iar sondajele îl arată ca pe unul dintre posibilii câştigători, nu poate fi evitată legătura dintre această candidatură şi acest Dosar trimis către Parlament.

Cu alte cuvinte, după o perioadă de degringoladă după căderea „Zeiţei” Koveși, DNA şi-a recăpătat statutul de armă politică, implicându-se direct în înlăturarea celor care ar putea să-i încurce calculele lui Klaus Iohannis. Primul vizat ca ţintă a procurorilor DNA pare să fie Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului şi al ALDE.