Matera 2019, oraşul în piatră sub un cer înstelat                                     

           Matera, cetatea Regină

“Cine vede Matera, nu poate rămâne nepăsător, atât este de expresivă şi emoţionantă frumuseţea ei tristă” afirma celebrul scriitor Carlo Levi(1902-1975), autorul romanului Christos s-a oprit la Eboli.

Un conglomerat de stânci şi grote, canioane şi arce, portaluri şi biserici rupestre. Acesta este decorul care primeşte şi uimeşte imediat călătorul care ajunge la Matera, a cărei inimă este constituită de Barisanoşi Caveoso, cele două zone milenare înscrise în morfologia carstică a Murgiei. Două zone datorate eroziunii, pe care omul le-a ales ca locuinţă încă din Paleolitic. În pofida aparentei dezordini, există în ele o logică rezultată din combinaţia între natură şi intervenţia artificială a omului, datorată nevoilor urbanistice şi arhitectonice. Un patrimoniu asemănător antropologic, care după evacuarea obligatorie din prima parte a anilor 1950, s-a întors să populeze locul şi a realizat, până în 1980, o pasionantă operă de restaurare, ce nu putea lăsa indiferent restul lumii. De fapt, din 1983, Sassi(pietrele megalitice ale Materei) au fost declarate Patrimoniu UNESCO al umanităţii. Dar, dincolo de organizaţiile mondiale şi de mulţimea de turişti care vizitează oraşul în fiecare an, regizori şi cineaşti din întreaga lume au fost cuceriţi de frumuseţea Materei, aleasă pentru contrastele sale dramatice ca loc ideal a peste 60 de pelicule. Un exemplu este Patimile lui Christos din 2004, cruda reconstituire a ultimelor ore ale vieţii lui Iisus, realizată de Mel Gibson. Şi înainte de Gibson, Pasolini, Tornatore, Antonioni şi alţii au fost fermecaţi de acest loc senzaţional. Acel sens al “frumuseţii dureroase” de care vorbea Calo Levi nu este perceput numai în Sassi, emblema antichităţii, ci şi în numeroasele biserici rupestre săpate în tuf şi decorate cu fresce impregnate de sugestii sacre. Magia şi incantaţia  unui loc ce pare suspendat în timp învăluie întregul centru istoric al oraşului, un concentrat de edificii cu valoare atistică aparţinând unor epoci diferite, cum ar fi Palatul Lanfranchidin secolul al XVII-lea sau Palazzo dell’Annunziatadin veacul următor.  Orizontul este dominat de silueta Catedralei, exemplu perfect de romanic din Puglia, construită în secolul al XIII-lea, în partea cea mai înaltă a oraşului, care desparte cele dou cartiere. În jurul Catedralei  se află somptuoase edificii ale familiilor nobiliare materane, ca Palazzo Gattini, reşedinţa celei mai vechi familii nobiliare a oraşului, transformată în hotel de lux, uimitor exemplu de magistrală restaurare.

Cultura uneşte Europa

Matera, oraşul din provincia Basilicata din sudul Italiei, cea de a treia cea mai veche cetate din lume, a fost declarată Capitală a Culturii Europene.

Celebrarea a fost transmisă de televiziunile italiene şi internaţionale.

„Aceasta este o zi importantă pentru Matera, pentru Italia. Pentru Europa care demonstrează că ştie să-şi cunoască şi să-şi valorifice propriile culturi”. Sunt cuvintele cu care Preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, a inaugurat anul Matera, Capitală Europeană a Culturiiîn 2019.  Şeful statului a adăugat: “Este o zi a mândriei pentru locuitorii Materei, pentru Basilicata; şi pentru toţi cei care au contribuit la proiectarea, la transpunerea în fapt, a proiectului Capitalei Europenea anului 2019. O zi de mândrie pentru Italia care vede una dintre excelenţele sale în atenţia întregului continent. Acest oraş este şi un simbol al Sudului italian care doreşte să se înnoiască şi să se dezvolte, vindecând fracturile şi solicitând inţiative”.

Festivităţile, la care au participat peste 3.000 de persoane, au fost deschise de premierul Giuseppe Conte.  “Din acest ţinut trebuie să pornească renaşterea Materei şi a Sudului. Matera este primul oraş din sud care a fost ales Capitală a Culturii Europene. O alegere care îmbracă o semnificaţie şi reprezintă o ocazie pentru partea meridională”.

Marea serbare, care a urmat deschiderii Silent Academy, proiect al Fundaţiei  Matera Basilicata2019, care are în centru talentul emigranţilor, protagoniştii unei parade cu adevărat speciale. Arta contemporană a redat vocea unor talente ale celor salvaţi de război şi de foamete, propunând un nou model de primire a celor care prin intermediul lucrărilor lor artizanale, curatoriate de meşteri emigranţi şi de artişti internaţionali, sunt meniţi să dea viaţă unor performance-uri diverse de-a lungul următoarelor 12 luni. Chiar în aceste zile, laboratorul de cusut, condus de maestrul ivorian Savane, deschis la Open design school(unde se realizează mobilierul pentru expoziţii, luminile şi scaunele diverselor spaţii publice), este implicat în producerea a 40 de pelerine de urgenţă (pelerine aurii în care sunt înveliţi emigranţii după lungile traversări maritime). Acestea au fost îmbrăcate în timpul ceremoniei inaugurale de voluntari şi de unele modele, în parada desfăşurată între biserica Santa Chiaraşi Piaţa San Pietro Caveoso.

Artişti, fotografi, economişti şi simpli cetăţeni au realizat şi cei 15 AziMat, însemne înalte de 8 metri, plasate în puncte strategice din centru sau în periferii pentru a indica cele 5 parcursuri ale vizitei, legate de cei 5 termeni ai dosarului de candidatură (Viitorul îndepărtat, Utopie şi distopie, Reflecţii şi conexiuni, Continuitate şi rupturi, Rădăcini şi parcursuri).

“Seara este specială din toate punctele de vedere”.  Gigi Proietti, conducător de excepţie în televiziunea italiană, a deschis cu aceste cuvinte ‘Matera 2019. Open Future’ transmisă în direct de RAI 1.“Emoţionat şi fericit”, după ce  a salutat personalităţile prezente, Preşedintele Sergio Mattarella, Preşedintele Consiliului Giuseppe Conteşi ministrul Culturii Alberto Bonisoli, Proietti a subliniat: “Să sperăm că aceast oraş al Sudului şi Capitală Europeană a Culturii va face auzită o voce mică, destinată să ajungă şi la liderii europeni. Toţi sunt preocupaţi de globalizare. Aş spune că aceasta ar funcţiona mai bine dacă s-ar pleca de la globalizarea culturilor. Poate astfel vom putea avea o Europă diversă şi nouă”, a afirmat el înainte de interpretarea Odei bucurieicare este Imnul Europei. Pe scenă au evoluat Stefano Bollani, Arturo Brachettişi Skin.

Matera a salutat Europa cu un record: 2019 muzicieniau interpretat împreună Oda bucuriei. Parada muzicienilor, condusă de câţiva “cai luminoşi” ai Companiei Quidams, a plecat pe străzile Ridola şi  Corso, ajungând în Piaţa Vittorio Veneto, unde s-a întâlnit cu artiştii de la Trans express.

A fost deschisă pentru public Cava del Sole, din secolul al XVIII-lea, restaurată special pentru Matera Capitală a Culturii Europene, unde au evoluat 14 band-uri, 7 din Luca şi 7 europene.  Cu producătorii Filippo Solibellode la Radio 2şi Doris Zacconede la Radio Capital, s-au perindat pe scenă Band-uldin Materaşi cel din Plovdiv, oraş desemnat şi el Capitală a Culturii Europene în 2019.

Pentru a anima Sassi (monumentele megalitice), au evoluat muziceni dispuşi în diferite locuri ale oraşului, de laSerra Rifusala Villa Longoşi până la Piccianello. Formaţii au fost primite şi în locuinţe, în şcoli, în parohii şi la sediile unor asociaţii. Pentru muzicieni au fost pregătite peste 5 mii de porţii de crap (carpiata), una dintre mâncărurile tipice Materei.

Manifestările au cuprins şi un formidabil joc de lumini. Părea că întregul cer înstelat a căzut peste Pământ. Era efectul a mii de lumini, de fapt 2019, care au asigurat Materei un aspect elegant. Iniţiativa s-a numit Matera cielo stellate (Matera cerul înstelat)şi a fost gândită de Francesco Foschino. La căderea serii, diferite surse de lumină au creat o atmosferă magică. În Piaţa Domului, au răsunat melodiile cântate de corurile Cantori materanişi Pierluigi da Palestrina, însoţite de evoluţiile acrobatice ale Companiei Follişi ale performance-ului colectiv 4:33, piesă a compozitorului John Cage. În sfârşit, vizitatorii au descoperit instalaţiile proiectului Lumen.

Pe fondul Catedralei, a plutit o balerină care dansa în aer, susţinută de un balon, asemeni celei de la Veneţia din Piaţa San Marco, din perioada Carnavalului).

Duminică, cele trei zile inaugurale s-au încheiat cu vernisarea, la Muzeul Ridola, cel mai vechi din regiune, aflat într-un complex arhitectural din secolul al XVIII-lea, a  expoziţiei Ars Excavandi, curatoriată de Pietro Laureano, dedicată istoriei cetăţii subterane, şi a expoziţiei Mater(i)a P(i)etra, realizată de Carlos Solito, la Palazzo Lanfranchi. Un reportaj în imagini emoţionante ce povesteşte oraşele Petra din Iordania şi Matera, două locuri care împart acelaşi suflet şi ale căror rădăcini sunt implamnte în piatră.

Până în 19 august va fi deschisă şi expoziţia Renaşterea văzută din Sud. Matera şi Italia meridională între 1400 şi 1500, etalând peste 180 de de opere de artă, obiecte rare şi documente istorice.

Cu prilejul desemnării drept Capitală a Culturii Europene, vizitatorii pot descoperi inedite parcursuri din centru către periferii, care povestesc istoria şi prezintă cele mai de seamă realizări ale producţiei culturale născute din colaborarea creatorilor locali şi partenerilor europeni, dar care îl pun şi în legătură cu locuitorii. Această descoperire este posibilă graţie unui „bilet special” care, la preţul simbolic de 19 euro, devine un fel de paşaport de cetăţenietemporar pentru cei care doresc să viziteze imensul patrimoniu cultural din care fac parte 150 de biserici rupestre rispite în interiorul Parco della Murgia materana. Dar, graţie dosarului Open Future, atenţia se îndreaptă şi asupra  oamenilor care reprezintă adevărata valoare din această parte a Italiei. Programele culturale ale acestui an sunt produse, în proporţie de 50%, de Matera, de la Cavalleria Rusticana prezentată în Sassi, cu colaborarea Teatrului San Carlodin Napoli, la reprezentaţia Purgatoriului lui Dante, produsă împrenă cu Teatro delle Albedin Ravenna.  În ambele cazuri, cetăţenii au participat la decor şi la producţie.

O vizită la Matera şi în împrejurimile sale nu poate ignora descoperirea tradiţiilor locale, cele mai importante fiind cele ale oeno-gastronomiei care îmbată cu parfumurile şi savorile ei unice: ciuperci şi trufe, brânzeturi tipice zonei, vinuri DOC, ulei extravirgin de măsline, paste şi tipica Pâine de Matera, atât de minunată. De o mare importanţă este artizanatul, mai ales fabricarea cunoscutei papier-machécare şi-a atins apogeul în construirea marelui car alegric al Madonei Negre, protectoarea oraşului, care defilează cu prilejul sărbătorii din 2 iulie.

Un oraş, Matera, pornind de la propria istorie şi propriile tradiţii, încearcă acum să înveţe ospitalitatea, influenţele, viitorul…

Sub sloganul Open Future, sunt prevăzute sute de proiecţii originale, expoziţii, printre care una fastuoasă dedicată lui Salvador Dali, performence-uri artistice, dezbateri, laboratoare cu artişti proveniţi din întreaga lume.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.