Medicii legiști despre situația de la spitalul Sf Pantelimon

Cazul de la Spitalul Sf Pantelimon bagă zâzanie într medici. Nemulțumiți de unele afirmații ale președintelui Colegiului Medicilor din România

De CD M
Medicii legiști despre situația de la spitalul Sf Pantelimon

Cazul de la Spitalul Sf Pantelimon bagă zâzanie într medici. Nemulțumiți de unele afirmații ale președintelui Colegiului Medicilor din România

Cazul de la Spitalul Sf Pantelimon bagă zâzanie într medici. Nemulțumiți de unele afirmații ale președintelui Colegiului Medicilor din România- Dr. Daniel Coriu, medicii legiști țin să puncteze o serie de aspecte potențial generatoare de neclarități. Astfel, într-un comunicat remis redactiei cotidianul.ro, ei fac următoarele precizări:

-Referitor la afirmația din presă conform căreia anchetele de malpraxis ar trebui să conțină obligatoriu, nu opțional, opinia unui expert medical independent, dorim să îi reamintim domnului doctor (având în vedere numeroasele discuții și dezbateri anterior avute) faptul că malpraxisul medical se stabilește în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, în cadrul unei comisii din cadrul Direcțiilor de sănătate publică, comisii a căror decizie se bazează CHIAR PE opinii de specialitate medicală (solicitate de către această comisie, unor medici înscriși pe liste dedicate acestui scop – de a emite puncte de vedere profesionale în specialitatea în care activează). Decizia comisiei care stabilește malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală.

-Dl. doctor vorbește despre necesitatea unui corp expertal al medicilor. Conform legislației în vigoare, singurii medici care au capacitate expertală judiciară dobândită prin pregătire specifică în acest sens în cadrul rezidențiatului sunt medicii legiști și medicii de expertiza capacității de muncă. Activitatea expertală este diferită de cea medicală, necesitând o evaluare complexă, atât medicală, cât și juridică, care se învață în ani de zile, în cadrul rezidențiatului (având drept scop tocmai acumularea noțiunilor de interferență cu Dreptul pentru a putea oferi justiției instrumentele de lucru adecvate acesteia). Medicii de alte specialități pot participa la efectuarea unor expertize, în calitate de specialiști, atât la solicitarea unei comisii medico-legale, cât și a organelor de justiție, dar ei nu au calitate expertală, ci sunt chemați ca referenți de specialitate cu rolul de a clarifica unele aspecte medicale ale cazului, care, într-adevăr, pot fi uneori accesibile în înțelegerea deplină a semnificației doar unui profesionist în acea nișă;

-Medicii legiști nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate de probe care depășesc ca spectru sfera documentației medicale, fiind apanajul unei anchete, dar și al solicitărilor proprii medicinei legale de suplimentare a datelor necesare. Acestea constau în examinări medico-legale, în evaluarea documentelor medicale, realizarea de analize de laborator, alte tipuri de examinări criminalistice, material probator pus la dispoziție de organele de anchetă/judecată etc. Probele se analizează în funcție de cunoștințele științifice medicale generale și de cele particulare cazului, dar și raportat la cele juridice, nefiind bazate exclusiv pe datele medicale. Trebuie avut în vedere faptul că o expertiză medico-legală răspunde unor întrebări dispuse de către organul de justiție, care pentru a-și forma o opinie proprie, sublimează neclaritățile pe care le are prin elaborarea unor obiective țintite, adresate punctual și explicit expertului – medic-legist. Din acest motiv pot exista discordanțe, uneori extrem de evidente, între modul în care un caz este evaluat de un medic legist versus un medic de altă specialitate, plecând de la însuși scopul distinct pe care îl au cele două tipuri de evaluări. Rolul medicilor legiști în cadrul expertizelor privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale este de a „interpreta” datele medicale și biologice ale pacientului unic, în contextul judiciar / criminalistic complet al cazului, astfel încât ele să poată avea valoare probatorie în justiție, și nu doar de a stabili conexiuni fiziopatologice, teoretice – generalizante.

Rețeaua de medicină legală își exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu specialiști din alte domenii medicale în activitatea expertală, inclusiv prin realizarea unor protocoale instituționale. În acest sens, Consiliul Superior de Medicină Legală propune public Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Colegiului Farmaciștilor, dar și altor organizații profesionale încheierea unor protocoale de colaborare, care să faciliteze participarea specialiștilor în cadrul comisiilor medico-legale pe baze transparente;

– Menționăm că și în momentul de față, opiniile specialiștilor din diverse specialități medicale sunt deseori solicitate și incluse în expertizele medico-legale, și sunt luate în considerare în formularea concluziilor medico-legale, atât timp cât sunt concordante cu celelalte informații din dosarul cauzei avute la dispoziție și au rezonabilitatea științifică necesară aplicabilă cazului particular evaluat. Accentuăm însă faptul că aceste colaborări au fost, în mare parte, întrerupte în ultimii ani, exact datorită refuzului Colegiului Medicilor de a sprijini Rețeaua de Medicină Legală cu opinii de specialitate, din dorința, public exprimată, de a avea un corp expertal propriu. Acest lucru a făcut ca multe expertize, care au avut nevoie de opinii de specialitate, să fi fost temporizate, până când acestea au putut fi obținute. Alteori, acestea nu au putut fi obținute ca urmare a refuzului referenților de specialitate (motivat pe marea responsabilitate juridică pe care o implică, pe lipsa unei reale motivări etc.), iar medicii legiști nu au putut răspunde complet la obiectivelor dispuse, tocmai din dorința de a nu emite doar „opinii”, ci răspunsuri pertinente, bazate pe dovezi.

– Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală și ale celui de procedură civilă, organul de justiție poate apela, separat de solicitarea unei expertize medico-legale, la obținerea unor puncte de vedere (declarații de martor-expert) din partea unor profesioniști în specialitatea medicală specifică unui anume caz.

– Înțelegem faptul că se dorește din partea Colegiului Medicilor din România o schimbare radicală de paradigmă legislativă, mult mai largă, inclusiv decriminalizarea penală a actului medical cu statut de impunitate a corpului medical. Rețeaua de Medicină Legală susține această atitudine pentru greșelile medicale produse din culpă și își manifestă întreaga disponibilitate de a ajuta la găsirea celor mai bune căi de a rezolva aceste probleme, având în vedere atât binele pacienților, cât și al medicilor.

Ca atare, în acord și cu demersurile anterioare ale rețelei de Medicină Legală – numeroase, dar, cum cu stupoare și neplăcută surprindere am constatat, ignorate de către Colegiul Medicilor din România – ne reiterăm disponibilitatea de a readuce colaborarea celor două instituții la un nivel de eficiență și funcționalitate, benefice actului de justiție și justițiabililor.

Distribuie articolul pe:

14 comentarii

  1. Flavia de Moldavia si-a salvat pacientii,nu i-a expediat in saci negri dupa executarea ordinelor lui Arafat,asa ca batjocura voastra la adesa celor care salveaza vieti si apararea celor care ii pun capat,scoate la iveala ce zace in voi,ura si instincte criminale,batjocura.

  2. Mafaldo,cum le stii tu pe toate! Spre deosebire de tine,urmaresc deciziile CDC,FDA in direct si protocoalele medicilor care salvau pacientii in USA,Canada,Israel.

  3. @Un fir de nisip:
    Poate te fac sticla.
    „ii sedau si pompau oxigen la cote nejustificate de practica medicala ”
    Si ma rog cine era standardul practicii tale medicale? Flavia de Moldovia care nu stia cum se deschide oxigenul? Asta care te calarea cum stia ea cat avea gura mai mare? Cea care dadea oxigen cu taraita, sub 2L sa nu cumva sa se ridice oximetria la 95%?

  4. @intox „s-au facut presh in fata unui organism suprastatal, ilegal si genocidal”

    -trebuie o Rezolutie ONU asupra genocidului din spital
    din Gaza,din Bucuresti,
    din New York,Londra,Paris,
    etc,etc,etc.

  5. Stiu caz concret: persoana conectata la securitate (informator) care in martie-aprilie 1990 a obtinut certificat de la IML cum ca avea echimoze craniene provocate de bataie desi nu-l batuse nimeni si nici nu avea echimoze; l-a folosit intr-un proces penal sa acuze pe cineva. Norocul celui acuzat a fost ca Spit. de Urgenta eliberase un certificat in care ziceau ca e traumatism comemorativ cranio-cerebral. Comemorativ insemnand evocat de pacient dar neconstatat de medic.

  6. @un fir de nisip: Citeste articolul lui Stireanu. Certificatul medico-legal din dosar e-un fals intelectual, fabricat de procurorul Alexandrescu, din depozitiile asistentelor medicale, incompetente. La el se pare ca n-ar fi participat si medici. Pacientul: avea ciroza, desteptule, în faza terminala, plus TBC, din cauza caruia noradrenalina n-avea nici un rost sa fie administrata (plamânii-i erau ciuruiti), si boli de inima.

  7. ATI -istii cred ca au acoperire in comorbiditatile pacientilor pe care au hotarat sa-i casapeasca.Din pandemie au facut asta,cand le-au refuzat tratamentele curente care tineau comorbiditatile sub control,ii sedau si pompau oxigen la cote nejustificate de practica medicala dar justificate de protocoalele ucigase ale lui Arafat.Esti batran,bolnav,n-ai spate si sac de bani,in spitalul statului iti gasesti sfarsitul. In pandemie,nu doar in ATI mureau pacientii,mureau in UPU cei mai multi,cu mastile CPAP care ii sufocau.

  8. CARE renume Rollason ? Ai dormit pe tine cand medicii romani (nu toti, dar majoritatea) s-au facut pres in fata unui organism suprastatal, ilegal si genocidal pentru a impune o narativa pseudo-stiintifica si criminala in societate cu urmari catastrofale pentru sanatatea publica? Am impresia ca iei droguri halucinogene ca sa poti afirma stupizeniile alea cu renumele si virginitatea corpului medical.

  9. Mai degraba as lovi in cursurile occidentale,alea impregnate de ideologiile lumii noi si ale pseudostiintei,aia criminala si promotoarea eugeniei sub diverse „scopuri nobile” decat in scoala medicala romaneasca,aia „old school” care a scos medici adevarati.

  10. Legistul face fals in acte publice? (editat) facea fals in fisa pacientului,suprimandu-i viata dar acoperind fapta cu inscrisul din hartii.Pe masluire va bazati ca puteti face scapata o (editat). Ne explica somitatile cat este de grozava (editat) dar rezultatul actiunii ei nu a fost salvarea vietii ci toata invatatura si efortul ei au avut ca si rezultat decesul pacientului.Si oricat ai justifica un caz,nu poti explica decesele la scurte intervale care sfideaza orice statistica dar care explica solutia eficientizarii sectiei,”lasandu-i pe cei care erau de lasat dupa discernamantul sau lipsa lui a unei (editat)

  11. Dupa cite stiu,orice deces in spital trebuie urmat de o expertiza medico-legala(prin autopsie)Daca alea s-au facut si nu a existat suspiciuni in privinta cauzei decesului, ce tot intoarcem ca la Pitesti.

  12. NU pricep ce vor legistii, acuma, când, în certificatul medico-legal depus într-un dosar penal a carui existenta nu se justifica, medicul legist comite un fals în acte publice, îsi atribuie competente profesionale si legale pe care nu le are. Tipii sa-si curete propria gradina, înainte s-apara-n presa, si-ntre altele, sa-l atace, complet în afara subiectului, pe dr. Coriu, profesor universitar. Ushurel, dragilor, complici, pâna una, alta, ai unui procuror incompetent, în distrugerea renumelui scolii românesti de medicina si-n acuzarea unor doctorite nevinovate. Scandalos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.