Medicul Lucan, plângere împotriva deputatului Emanuel Ungureanu

Medicul Mihai Lucan a depus, prin intermediul avocaţilor, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o plângere penală pe numele deputatului USR Emanuel Ungureanu, pe care îl acuză de compromiterea intereselor justiţiei, în dosarul instrumentat împotriva sa de DIICOT.

În plângerea depusă de medicul Lucan la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Emanuel Ungureanu este acuzat că a dezvăluit intenţionat şi în mod tendenţios jurnaliştilor informaţii trunchiate, pentru a crea o „presiune mediatică asupra instanţelor de judecată” şi ca să „asigure succesul acuzării”, spun surse judiciare.

De asemenea, potrivit plângerii, multe dintre informaţiile furnizate de deputatul USR procurorului DIICOT Marian Delcea se bazau, de fapt, pe „analize proprii” ale unor informaţii primite de la diverse surse, date care mai apoi au fost prezentate de acesta presei, în cadrul unor declaraţii publice, chiar înainte ca avocaţii să ia la cunoştinţă faptul ca Ungureanu a fost audiat, precizează luju.ro.

Aceste informaţii sunt, potrivit plângerii penale, dovedibile prin compararea declaraţiilor de presă care se regasesc în presă cu conţinutul declaraţiilor date de Emanuel Ungureanu la DIICOT.

Medicul Mihai Lucan mai arată, în plângere, că procurorul de caz Marian Delcea ar fi susţinut în timpul audierii din 3 ianuarie 2018 a deputatului Emanuel Ungureanu că acesta din urmă deţine calitatea de „colaborator ‘cu acte’ al DIICOT”, încă din 2007-2008, precizează sursa citată.

„În timpul anchetei dl.procuror Marian Delcea a afirmat în mai multe rânduri, inclusiv cu ocazia audierii deputatului Emanuel Ungureanu din data de 3 ianuarie 2018, că acesta a fost colaborator ‘cu acte’ al DIICOT în sensul art. 148 din Codul de procedură penală începând cu 2007-2008”, explică sursa menţionată.

Mai mult, în timpul audierii s-ar fi aflat că, în 2015-2016, au fost cooptaţi în aceeaşi calitate şi medicii Silviu Laurenţiu Moga şi Mihai Domnutiu Suciu din cadrul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj Napoca.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București care a decis ca medicul Mihai Lucan să fie cercetat sub control judiciar critică mai multe aspecte reținute de procuror în cazul medicului Lucan.

Judecătorul spune că nu se verifică acuzaţia procurorilor DIICOT privind transferul ilegal al unui aparat performant de la Institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca la clinica privată a lui Mihai Lucan, iar acel aparat ar aparţine de fapt medicului.

Informaţia apare în motivarea deciziei prin care judecătorul Monica Claudia Cipariu a respins pe 21 decembrie 2017 cererea DIICOT de arestare preventivă a medicului Lucan.

„În ceea ce priveşte acuzaţia de utilizare în cadrul (…) a unui aparat medical performant marca (…), aflat în posesia (…), activitate ce s-ar fi realizat cu începere din cursul anului 2007 (…), reţine că aceasta nu se verifică. În primul rând, reţine că procurorul de caz nu a înţeles să indice datele minime (serie, număr, an de fabricaţie, furnizor, etc.) necesare individualizării unui astfel de aparat, despre care susţine doar că este marca (…), după cum nu a înţeles să indice actul de proprietate în baza căruia (…) a devenit proprietarul acelui aparat (sau, dacă nu era proprietar, cel puţin actul în baza căruia îl avea în posesie sau în detenţie). Acelaşi procuror face vorbire însă despre ‘o serie de înscrisuri ridicate de la sediul (…) cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediul entităţii la data de (…), potrivit cărora, în perioada 2007-2009, un număr de (…) pacienţi au făcut obiectul unor proceduri medicale (…) care au fost efectuate în cadrul (…) cu ajutorul unei aparaturi medicale (…) aparţinând Institutului (…), transferată fără titlu din incinta acestei instituţii în cea a (…)’. Este de reţinut – din nou – referirea la transferul ‘fără titlu’ al acelui aparat, deşi despre titlul cu care (…) l-ar fi avut în posesie nu se aminteşte nimic”, se arată în motivare.

Magistratul mai spune că medicul Mihai Lucan a prezentat documente care atestă faptul că acel aparat se află în proprietatea sa, fiind primit ca donaţie.

„Audiat fiind în calitate de suspect în faţa procurorului, inculpatul declară că nu a dispus preluarea vreunui echipament de orice natură din (…) pentru a fi folosit în clinica privată (…). Totodată, acelaşi inculpat a precizat că aparatul este proprietatea privată a sa, fiind dobândit prin donaţie, în anul 2006, şi l-a pus la dispoziţia (…) în scopuri de cercetare, lucrări ştiinţifice şi efectuare de proceduri medicale pentru bolnavii care nu aveau posibilităţi materiale. În dovedirea celor susţinute, inculpatul a depus la dosar un înscris – în xerocopie – redactat în limba engleză (…), la data de (…) 11.2007, prin care firma (…), printr-o declaraţie (statement), confirma livrarea (delivered) către prof. (…) şi (…), gratuit (free of charge în 2006), a următoarelor: (…) (fără a pretinde compensaţii ori returnarea echipamentului menţionat (does not claim compensation or returning of the equipment mentioned above). Or, această apărare a inculpatului nu numai că nu este înlăturată cu argumente în referat, dar nici măcar nu este menţionată de către procurorul de caz. Mai departe, tot aici (în fapt, este vorba despre o dublă acuzaţie), reţine că procurorul de caz susţine că ‘sumele necesare achiziţionării kit-urilor necesare utilizării’ aparatului (…) au fost achitate de către Institutul (…). În opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi, se induce ideea că acest aparat era mutat ilegal la clinica privată laolaltă cu consumabilele de care avea nevoie pentru a funcţiona, dar nu se demonstrează cum s-a întâmplat acest lucru”, susţine judecătorul.

În plus, magistratul pune la îndoială şi prejudiciul calculat de un specialist de la DIICOT în legătură cu utilizarea acelui aparat medical.

„De reţinut că, atât în declaraţia dată în faţa procurorului de caz, cât şi în declaraţia dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul a arătat că (…) a cumpărat pentru proceduri (…) consumabilele care au un preţ foarte mare şi că nu s-au folosit consumabilele achiziţionate de (…) şi în procedurile medicale efectuate în clinica privată cu acest aparat, ba chiar că a existat şi un grant care a asigurat din alte surse – evident decât cele ale Institutului de stat – plata acelor pentru crioterapie. (…) Faţă de aspectele relevate, nu poate lua în calcul menţiunile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică contabilă din data de (…), întocmit de către un specialist antifraudă detaşat în cadrul DIICOT, potrivit căruia persoanei vătămate (…) i-ar fi fost cauzat un prejudiciu în cuantum de (…) lei, reprezentând ‘costul total al instrumentarului folosit pentru un număr de (…) pacienţi care au făcut obiectul unor proceduri medicale (…) efectuate în perioada 2007-2009, cu ajutorul unei aparaturi medicale (…) aparţinând Institutului’. De altfel, procurorul de caz nu furnizează nicio explicaţie cu privire la modul la care a ajuns să reţină exact acel număr de pacienţi şi exact perioada 2007-2009, iar invocarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică contabilă pare facilă şi – oricum – neîndestulătoare văzând împrejurările mai sus consemnate”, se mai reţine în motivare.