Microbul politic se dezlănțuie

Filozofii l-ar numi Microbul Primar. Astronomii l-ar numi M345K. Poeții i-ar spune, Făptura Microbiană. Biologii l-ar numi Microbul H3. Geneticieni? Politicienii? Spionii? Militarii? Poporanii? Oh, poporanii s-ar freca abitir cu spirt. Așa scapă ei de microbi. Sau pur și simplu și-ar vedea de treabă. Asta e. Microbul politic însă se simte bine, nici la bască nu-l doare de aceste rătăciri. Unde e? Fizicienii ar spune că e pretutindeni. Că ar fi o ipostază. Ca și atomul care nu e atom ci un fel de procesualitate. Dar nici de asta nu-i pasă microbului politic. În Londra, stă pe masa reginei, neobservat de floarea politicii britanice. În Washington îl poți găsi pe trepte la Casa Albă. La Moscova, e sigur la Kremlin, pe baionetele strălucitoare ale soldaților din gardă. La Delhi, oh, la Delhi, e pe copitele vacilor sacre. E și în Tibet, în sunetul clopotelor de vânt.

E în fundul mării, lipit de elicea submarinelor atomice. E pe petalele florilor din Paris. E în vopseaua pictorilor de pretutindeni și în viorile de pretutindeni. Ce mai microb! Îl poți lua de pe un pahar. Îl iei dacă-ți strănută careva în față. Îl iei din metrou, din gară, de la stația de taxiuri. Nu scapă nimeni de el. Îl prinzi dacă stai gură cască pe Youtube sau pe Facebook. Îl iei de la poștă, de la gagici, de pe stradă, de la ștrand, de la Arsenal, de la lecția de istorie, din cuvântările de la parlament. Nici nu are chip, microbul politic. Ce ființă o mai fi și el, microbul politic. Ce limbă vorbește? Engleză? Esperanto? Hindi? Rusă? Idiș? Franțoziș? Maghiaroș? Germanoș? Bulgariș! Arabiș? Germanoș? Păi da, că microbul acesta modifică limbile pământului, percepțiile, recepțiile, concepțiile. El se lăfăie în mintea oricui, e spânzurat acolo de hipotalamus, de glanda pineală. Cică l-a văzut nu știu care la microscop. Aiurea, nu l-a văzut. Nu poți să-l vezi. Îl poți creiona, îl poți imagina. Dacă ar putea fi descoperit cu adevărat, pus în lumină, cercetat, toate ideile despre univers s-ar face praf. E clar că e în codul genetic! În codul genetic, se miră Bebe de la stația de tramvai din Crângași.

Bebe stă acolo și cască gura la femei. Zice, femeile sunt imune la microbul politic. Bărbații, nu. Vulnerabili, nene, și eu îl am. Îmi circulă prin vasele de sânge de dimineață și până seara. Și Bebe scoate un fular tricolor din nădragi, îl flutură și răcnește dintr-odată ca un apucat, jos guvernul! Asta e, așa acționează microbul politic, dintr-odată. Acum nu mai știu, din câte se vorbește prin Piața Chibrit, ar fi venit jandarmii să-l salte pe Bebe cât ai zice pește. Jandarmii, infectați și ei cu microbul politic, vezi bine. Toți jandarmii din lume îl au în bocanci, acolo stă la jandarmi microbul politic.

Nici nu știu bieții de ei de ce îi iau în șuturi pe oamenii de pretutindeni, în Cairo, la Washington, la Berlin, la Leningrad, în București, la Sofia și așa mai departe, la Paris, la Roma, În Burundi sau în Guatemala, în Argentina sau în Japonia. Așa le vine, să-i în șuturi pe oamenii de pretutindeni, din te miri ce. Așa merg lucrurile cu microbul ăsta, nu există leac pentru el.