Miliţiile lui Rinat Ahmetov fac legea în estul Ucrainei

Armata Kievului şi autorităţile locale nu au reuşit să restabilească ordinea în regiunile estice ale Ucrainei, iar oligarhii, îngrijoraţi că haosul şi rebeliunea le pot distruge afacerile au început să acţioneze pe cont propriu. Însă decizia de a crea propriile miliţii este una extrem de delicată, iar acesta este situaţia în care se află cel mai bogat oligarh ucrainean, Rinat Ahmetov.

Ahmetov a anunţat săptămâna aceasta că angajaţii sai de la compania Metinvest (parte a SCM Holding, care avea un venit de peste 23 de miliarde de dolari în 2013 şi peste 3400.000 de angajaţi) din oraşul port Mariupol au format miliţii private, “luptători voluntari” care patrulează pe străzi, începând de pe 11 mai, alături de forţele de poliţie. Mai mult, Metinvest a trimis o scrisoare guvernului de la Kiev în care cere ca “armata ucraineană şi ceilalti … să se retragă imediat din oraş.”

Un oligarh din Dniepropetrovsk, Igor Kolomoiski, a lăudat iniţiativa lui Ahmetov de a forma miliţii private. “El luptă cu toate puterile pentru a ţine Donbassul în Ucraina”, a spus Kolomoiski.

Puterea de la Kiev s-a arătat însă “surprinsă” de decizia lui Ahmetov. “Declaraţia lui Ahmetov este o cerere ca Ucraina să oprească operaţiunea antiteroristă şi să-şi retragă forţele. Este un apel care nu numai ca nu va rezolva situaţia în regiunea Doneţk, dar va răspândi această infecţie în Ucraina”, a spus şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Serghei Paşinski.

Ceea ce pare o poziţie ostilă faţă de guvernul de la Kiev este, în realitate, o echilibristică extrem de delicată făcută de Rinat Ahmetov. Portul Mariupol este extrem de important pentru oligarhul ucrainean, căci pe aici el îşi efectueaza exporturile, iar eventuale sancţiuni occidentale ar face ca navele să ocolescă portul, producându-i pierderi considerabile. Aceasta este valabil pentru toate centrele industriale din estul ţarii în care Ahmetov s-a extins cu compania sa, SCM Group, care are circa 320.000 de angajaţi.

“Această rebeliune este o traumă pentru el. El nu vrea să trăiască într-un fel de enclavă obscură cu un viitor incert”, spune Andrei Budyac, jurnalist din Doneţk, citat de Financial Times, publicaţie care arată că Ahmetov trece prin momente dificile. “Daca se aliază cu separatiştii, ar putea fi supus sancţiunilor economice occidentale. Dacă se aliază cu Kievul, ar risca să îşi piardă sprijinul în fieful său din est”, scrie publicatia britanica.

Soluţia găsită de Rinat Ahmetov este o cale de mijloc – deturnarea mişcării separatiste către sprijinirea unei Ucrainei unite, însă cu o autonomie sporită pentru regiunile estice, mergând până la federalizare.

Guvernatorul autoproclamat “al poporului” din Doneţk, Pavel Gubarev, susţine că Ahmetov încearcă să-şi atingă acest scop cumpărând membrii taberei pro-ruse. Într-un interviu din 12 martie pentru presa rusă, Pavel Gubarev susţinea că “două treimi dintre activişti iau bani de la oligarhul Ahmetov. Doar un mic grup a mai rămas dedicat cu adevărat cauzei, dar şi ei iau bani. Toţi iau bani!”. “Jumătate din oamenii miliţiilor s-au vândut lui Ahmetov, iar cellorlalţi le e frică”, a mai spus Gubarev.

Rinat Ahmetov neagă însă cele sugerate de liderul separatist. “Pot să spun că nu am dat şi nu voi da niciun bănuţ nimănui. Problema este că nu i-am plătit, ci i-am convins. Şi dacă am convins două treimi, îi voi convinge şi pe ceilalţi. Oamenii au venit la mine cu o idee şi au plecat cu alta”, a spus Ahmetov.

“Le-am spus să ne unim în jurul următoarei idei – fericire pentru Donbas. Şi ce înseamnă fericirea pentru această regiune? Înseamnă o economie puternică, locuri de muncă, un salariu decent şi o viaţă decentă. Cred cu tărie că Donbas-ul poate fi fericit doar ca parte a Ucrainei. Sunt pentru un Donbas puternic şi o Ucraină puternică”, este poziţia lui Rinat Ahmetov.

Cu asemenea argumente, oligarhul cu o avere de circa 12 miliarde de euro a fost un partener de discuţii valoros pentru ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, cu care s-a întâlnit la Kiev, marţi, 13 mai. Rămâne însă o necunoscută – cât de departe va merge Ahmetov, pe de o parte cu susţinerea unităţii Ucrainei, iar pe de cealaltă cu susţinerea mişcării secesioniste?

Potrivit Financial Times, cel mai probabil, Ahmatov se va folosi de priza sa în rândul pro-ruşilor pentru a obţine cât mai multe concesii de ordin economic din partea Kievului. “El vrea să transforme Donţekul în micul său principat. Cu cât va avea mai multă autonomie, cu atât îsi va putea proteja mai bine interesele”, spune Alex, un activist pro-occidental din Kiev.

O destabilizare şi mai gravă a Ucrainei ar ruina multe proiecte de afaceri ale lui Ahmetov. Este vorba de monopolul telefoniei fixe, Ukrtelecom, şi multe dintre exploatările de cărbune din Doneţk şi Lugansk, care nu ar mai aduce profit dacă ar fi izolate de exploatările de minereu de fier din vestul ţării. “Dacă Ucraina s-ar diviza, o buna parte din afacerile sale ar pierde mult din valoare”, susţine Tomas Fiala, director al băncii Dragon Capital din Kiev, citat de Financial Times. “Ahmetov va impune ordinea în regiune, de preferinţă cu ceva puteri suplimentare primite din partea Kievului. Secesiunea sau anexarea la Rusia ar fi cu adevărat dezastuoase pentru el şi ar fi, probabil, începutul sfârşitului lui Rinat Ahmetov”, susţine Anders Aslund, de la Peterson Institute for International Economics, din SUA.

Iar Ahmetov nu este singurul în această situaţie. Ambiţiile oligarhilor ucraineni de a-şi crea micile lor “principate”, coroborat cu faptul că sprijinul lor este indispensabil pentru Kiev trebuie să creeze îngrijorări legate de corectitudinea alegerilor prezidenţiale de pe 25 mai, dar şi de viitoarele modificări constituţionale. Favoritul prezidenţialelor este el însuşi un mare oligarh ucrainean cu afaceri care au prosperat indiferent de orientarea regimului de la Kiev – Petro Poroşenko.