Mincinoșii

Nu, Vogoride n-are nici în clin nici în mânecă cu asta, cu deriva PNL, cu deriva PSD, cu deriva USR. El e Vogoride, cel mai mare mincinos. Umblă brambura prin lume. Zice că e numerolog. Dar eu știu că-și face mendrele prin lumea politică!

O fi numerolog dar traficant de arme nu e așa cum e Balthazar. E numerolog, Vogoride, se întoarce către mine, zi-mi data de naștere și-ți zic dacă o să ai noroc la bani luna asta, râdem amândoi, bem o bere, ne facem prieteni.

Dâmbovița curge leneșă. Trec niște femei cochete.

Umblă niște reporteri cu camere de luat vederi, mincinoșii, ne filmează pe ascuns, securiștilor, strig eu așa, într-o doară, vă dau unfriend de nu vă vedeți. Vogoride vrea să știe ce știu eu. Ce să știu, ziceam și eu așa, zice Vogoride, i se așează o umbră pe ochii albaștri.

Ai zice că e un bărbat frumos. N-are poze multe pe contul lui, hai că sunt șparlite alea pe care le are, tot șeruiește și tot șeruiește ca să se pună bine cu lumea largă, ce treabă are el cu lumea largă, cu americanii, cu egiptenii, cu peruanii, cu ciprioții, cu toate neamurile pământului, parcă ar vrea să le zică tuturor ceva nou, sigur e conspirator și conspiraționist, os din osul lui Troțky, seamnă cu el. O fi Troțky?! Parcă Troțky era mai înalt. Și n-avea burtă, Vogoride, vezi, faci burtă, ți s-au lăsat obrajii, vai cum ți s-au mai lăsat. Soarele apune peste Dâmbovița, o să tragem o raită prin Centrul Vechi, ne uităm după puicuțe, dăm cu tifla arabilor, arabii ne amenință cu degetul, niște polonezi ne strigă pe nume, ei, na, parcă noi am avea nume, o franțuzoaică trage de noi, zburdalnică franțuzoaica, brunetă focoasă din Tunis.

Îl întreb pe Balthazar când se întoarce în București, mă rog, când dă și el un like acolo în grupul nostru. Îl trag deoparte, i-l arăt pe Vogoride, ne ducem pe Facebook, Balthazar, zi, cine e tipul ăsta, uite profilul lui, Vogoride, cine e Vogoride, eu zic că-i Troțky, zi tu că nu-i Troțky. Nu e, zice Balthazar. E clar, nu e Troțky.

Mare pișicher, Balthazar! Am aşteptat toată vara reîntoarcerea pelerinului Balthazar în speranța că-mi va răspunde la toate aceste întrebări și că-mi voi recupera stickul. Se zvonise că, în peregrinările lui, Balthazar ar fi reuşit să ia legătura cu lumea virtuală de dincolo de lumea virtuală reală și că ar fi descoperit o insulă secretă în Oceanul Atlanticus unde s-ar fi aflat comoara lui Bibescu. Oceanul Atlanticus? Păi vezi că e jocul ăla, la Domo, la Altex, acolo în raft, la jocuri. În sfârșit, domnişoara Elvira, de la Prefectură, a fost de părere că Balthazar ne va aduce o mulţime de mesaje importante și că va schimba soarta tuturor într-un chip miraculos, ah ce mincinoși cu toții.

Vestea sosirii lui s-a împrăştiat în mândrul nostru București îndată ce Agamemnon, dirigintele poștei, a primit o telegramă din Londra pe care a șeruit-o de nu știu câte ori, așa, ca la nebuni. Gângav din naştere, el ne-a făcut să credem la început că ar fi vorba de venirea lui Messia, că Iohannis și-ar da demisia și s-ar încarcera singur, că Orban ar fugi în exil, să mor dacă mint, ce tevatură dâmvoțițeană fără de leac!!

– Vine! Cine vine? Vine Messia! Lasă nu ne prosti! Păi dacă vă zic! Vine, nu se-ncurcă, lasă, vezi, nu e el, ne-am uitat la profilul de pe Twitter. Vine dar nu știți voi unde să clicăiți. Ești tu mai cu moț Agamemnon!

Agamemnon? Poate că era de fapt Colonelul Sharun sau Obin Oba sau Pricoliciul de la Arsenal, cu trenul militar. Nu mai știu, nu mai țin minte. Venirea lui Mesia? Nu ne-ar fi mirat un asemenea eveniment pentru că doctorul Spiridon se lăudase pe Twitter că va face primul transplant de creier din lume, ce comedie, și câte și mai câte, sfârșitul lumii, ce mai încoace și-ncolo! S-a auzit la Președenție, la Parlament, la Guvern.

Noi, cei de la clubul navigatorilor, mincinoșii mincinoșilor, grupul ăla de pe Facebook, ne-am arătat foarte mândri că unul dintre membrii noștri va înscrie în cartea de onoare a orăşelului o reuşită de asemenea proporţii. Ne-am lăudat peste tot, am trimis mesaje pa Gmail, pe Yahoo. Am turnat o grămadă de baliverne oricui era dispus să ne asculte, erau o mulțime de naivi, dar naivi sadea. Parcă voi nu sunteți așa. Așa sunteți cu toții. Nu vă mai codiți.