Preşedintele SUA, Donald Trump, nu a oferit asigurări că Ierusalimul nu va fi împărţit, sugerând că o parte a oraşului ar putea intra sub control palestinian în urma negocierilor, acuză Zeev Elkin, un membru al Guvernului Benjamin Netanyahu, afirmând că Israelul nu va accepta niciun fel de divizare.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat miercuri seară decizia de a considera oraşul Ierusalim drept capitala Israelului. „Fiecare preşedinte american a refuzat să mute Ambasada SUA la Ierusalim şi să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului, considerând că amânările vor contribui la avansarea procesului de pace. Însă, după 20 de ani, constat că nu ne apropiem de obţinerea păcii” între Israel şi palestinieni, a afirmat Donald Trump. „Am decis că a venit momentul să recunosc Ierusalimul ca fiind capitala Israelului”, a declarat preşedintele Statelor Unite, argumentând că hotărârea sa marchează „o nouă abordare” în efortul de soluţionare a conflictului israelo-palestinian. „Consider că aceste decizii sunt în sensul celor mai bune interese ale Statelor Unite ale Americii şi în sensul continuării eforturilor de pace între Israel şi palestinieni. (…) Oraşul Ierusalim este una dintre cele mai sensibile probleme. Reafirm angajamentul Administraţiei mele pentru procesul de pace. Vom obţine pacea, pacea nu este niciodată imposibil de obţinut”, a subliniat Donald Trump, îndemnând liderii din Orientul Mijlociu să iniţieze eforturi active pentru pace.
Însă Zeev Elkin, ministrul israelian pentru Afacerile Ierusalimului, a observat că Donald Trump a evitat să descrie Ierusalimul ca fiind capitala indivizibilă şi eternă a Israelului, o terminologie utilizată de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian.
„Cred că (Donald Trump -n.red.) a evitat în mod premeditat aceste referiri în discursul său. Ba chiar a sugerat că frontierele Ierusalimului vor fi stabilite ca rezultat al negocierilor, ceea ce presupune posibilitatea unei divizări”, a declarat Zeev Elkin, citat de postul de radio Tel Aviv 102 FM şi de cotidianul Jerusalem Post.
Zona de est a oraşului Ierusalim este un subiect extrem de sensibil, în contextul în care găzduieşte locuri sfinte pentru mozaism, creştinism şi mahomedanism.
Într-adevăr, Donald Trump a subliniat că hotărârea privind Ierusalimul nu reprezintă „asumarea unei poziţii în problemele statutului final”, nici asupra „frontierelor specifice ale suveranităţii israeliene asupra Ierusalimului” ori asupra „soluţionării frontierelor contestate”. „Aceste chestiuni depind de părţile implicate”, a insistat Donald Trump, reiterând că Washingtonul încă vrea ca palestinienii şi israelienii să ajungă la „soluţia coexistenţei a două state”.
Zeev Elkin a explicat că „ar fi fost foarte fericit” dacă Donald Trump ar fi descris Ierusalimul ca fiind capitala indivizibilă a Israelului. Ministrul israelian a exclus orice posibilitate de împărţire a Ierusalimului. „Acesta este un factor foarte, foarte impportant, şi, în momentul de faţă, nu am niciun dubiu că Israelul nu va accepta divizarea. Iar actualitatea este ceea ce contează”, a subliniat Zeev Elkin.
În declaraţiile oficiale făcute după anunţul lui Donald Trump, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a insistat că Ierusalimul nu va fi divizat. Dar ambasadorul Israelului în SUA, Ron Dermer, a admis că recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului nu exclude posibilitatea suveranităţii palestiniene asupra unor zone ale oraşului. „Toate planurile de pace elaborate până acum considerau Ierusalimul drept capitală a Israelului. Există planuri în care se sugerează ca Ierusalimul să fie capitala ambelor state, ceea ce este altă chestiune”, a explicat Ron Dermer.
Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima naţiune care îşi mută ambasada în Israel la Ierusalim.
Decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Uniunea Europeană şi Rusia.
În urmă cu câteva luni, Donald Trump a exprimat intenţia relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea „ocupaţiei”, pledând pentru coexistenţa a două state, palestinian şi israelian. Donald Trump l-a primit pe 3 mai, la Casa Albă, pe Mahmud Abbas, aceasta fiind prima întâlnire oficială a celor doi lideri. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel şi palestinieni şi semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluţionarea conflictului. „Sincer, nu cred că este ceva atât de dificil aşa cum au crezut oamenii ani întregi. Avem nevoie de voinţa ambelor părţi. Credem că Israelul vrea acest lucru, credem că Mahmud Abbas vrea, dacă vreţi amândoi vom ajunge la un acord. Vom face acest lucru, sunt şanse foarte mari”, a afirmat atunci Donald Trump. „Am discutat cu Benjamin Netanyahu şi cu mulţi lideri israelieni, vom iniţia un proces care sperăm să conducă la pace; am auzit mereu că cel mai dificil acord ar fi cel între israelieni şi palestinieni; să demonstrăm contrariul”, a adăugat Donald Trump. La rândul său, Mahmud Abbas a evidenţiat angajamentul pentru ajungerea la un acord de pace bazat pe înfiinţarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul conform frontierelor din anul 1967. „Noi suntem deschişi noilor oportunităţi pentru pace. A venit vremea ca Israelul să înceteze ocupaţia”, a afirmat Mahmud Abbas.
În februarie, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu. Cu acea ocazie, preşedintele american a evidenţiat relaţia specială a Statelor Unite cu Israelul, promiţând acţiuni pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian şi îndemnându-l pe premierul israelian să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. „Statele Unite şi Israelul au o relaţie de nedespărţit. Statele Unite vor încuraja pacea şi un acord de pace major. Însă părţile implicate trebuie să negocieze direct un astfel de acord”, a adăugat Donald Trump, notând că Israelul se confruntă cu grave provocări de securitate şi reiterând că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este „unul dintre cele mai proaste”. În acelaşi timp, Donald Trump l-a îndemnat pe Benjamin Netanyahu să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. „Aş vrea să văd limitarea puţin a colonizării”, a subliniat liderul de la Casa Albă. Întrebat dacă preferă soluţia coexistenţei a două state, israelian şi palestinian, sau dacă are în vedere alte opţiuni, Trump a răspuns atunci: „Sunt mulţumit cu cea care le place lor cel mai mult”.
În aprilie, Rusia a exprimat preocupare pentru stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susţinerea pentru soluţia coexistenţei a două state, anunţând recunoaşterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului şi propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.
@Hadrian : ai dreptate ca-n Maghreb sunt oaze cu palate superbe, nu stiu, însa, daca arhitectii lor sunt urmasii arabilor Ommeyazi ori autohtoni, care sa-i fi imitat. Stiu, însa, ca suma de oameni politici europeni au vile în oazele din Maghreb. Ca Nordul Africii le e refugiu obisnuit, loc de vacanta (Maroc si Tunisia, ultima, din cauza evenimentelor recente, mai putin). Asta, privind zonele exclusive, ca-n rest, regiunea, de la vremea lui Delacroix, ale carui desene si tablouri de musulmani si musulmane ti le si recomand, nu s-a schimbat (cladirile haussmaniene construite de francezi, desi oficiale, sunt prost întretinute, si altele nu s-au construit) . PS. Raed Arafat : exceptia, nu regula. Eu îi stiu si arhi-stiu pe musulmanii refugiati, de-a lungul vremii, în Vestul Europei (de la turci, la palestinieni, algerieni, marocani … -, si care sufoca. Zone imense din periferii în care politia nu intra, nu intervine, din cauza de caizi si droguri, de fiii mamelor care-noata-n analfabetism si grasime. Si-asta-i regula si-n Teritoriile palestiniene. Pline de fanatici. Sustin ce-am scris mai sus.
„Epoca la care Ommeyazii construiau Alhambra din Granada, Spania, s-a îngropat.” Nu, nu s-a ingropat dar s-a mutat mai la sud in Maghreb. Si o completare, Transilvania a platit si ea haraci, insasi statutul ei de principat fiind datorat sultanului. Cat priveste refuzul muslimilor din Palestina de a invata carte sunteti de-a dreptul in eroare cel putin – in Romania serviciul national de interventie la urgente medicale, in caz de accidente majore si calamitati naturale este condus de dr. Raed Arafat, originar din Palestina !
În Mahmud Abbas nu se poate avea încredere. Plus ca mamelucii si arabii, colonizati de turcii otomani (adica de câteva sute de ani) în regiune, sunt refractari la cultura si civilizatia iudeo-europene, discrimineaza (si se discrimineaza si-ntre ei, atât prin religie – sunniti-shiiti -, cât si-n mod „laic”, a se vedea statutul femeii, dispretul total, general, de-a-nvata carte, de-a se instrui si de-a munci. Sed zile-ntregi fumându-si narghilelele, femeile, carându-si grasimile, si tinerii, negustorind droguri. Barbari si-n privinta animalelor, pe care le tortureaza. Epoca la care Ommeyazii construiau Alhambra din Granada, Spania, s-a îngropat. Nu-i vorba, azi, decât de razbunari prin torturi, de isteria anti-alb, de colonizarea, prin numar, a fostelor metropole coloniale, a Europei (vezi Germania, Belgia, Franta…). Dupa anuntul lui Trump, tipii au si-nceput cu amenintarile. La fel sultanului Erdogan. Santajul si teroarea fiindu-le „argumentele”. A-si aduce aminte, românii, de copiii rapitzi si deveniti ieniceri, de haraci si de biciul tagmei, când provinciile – Muntenia si Moldova -, le erau supuse. Nimica nu s-a schimbat.
@Rachela:foarte interesanta postarea ta ,a avut de toate,ca un ghiveci SHAKSHUKA,ai respectat reteta!Poti spune ca ai un asa frumos folos,incat poti sa te apuci si de Humentaschen(urechile lui Aman,mai pe intelesul tau),ca nu ai desertul asigurat!