Mirajul teatrului

Pe scena Teatrului “Metropolis”

“Tartuffe sau Impostorul”, un spectacol de neratat

Direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză. O piesă interzisă, prezentată în formă necenzurată!

Dramaturgia: Victor Ioan Frunză şi Adrian Nicolae. Decorul şi costumele: Adriana Grand.

În distribuţie: Adela Mărculescu, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Irina Bucescu, Lucian Rus, George Costin, Mădalin Bradea, Elena Ghimpeţeanu.

Molière, născut Jean-Baptiste Poquelin (1622-1673), considerat părintele comediei moderne în literatura franceză, a scris „Tartuffe sau Impostorul“ în 1664, iar biserica a interzis la început piesa, pentru că ironia la adresa clerului şi a înaltei societăţi era mult prea dură. De altfel, la înmormântarea scriitorului, biserica a interzis serviciul religios.

Regizorul Victor Ioan Frunză a lucrat cu o traducere nouă a textului. „«Tartuffe» este o comedie foarte adâncă, o capodoperă. De aceea şi pune mari probleme de montare, pentru că trebuie să fii în stare să lucrezi cu un asemenea text. O altă problemă, care este şi un punct de atracţie totodată, este că piesa este scrisă în versuri, în alexandrini, şi e mai greu să-i găseşti o echivalenţă în limba română. În româneşte, piesa s-a jucat în proză şi nu înţeleg de ce. Pentru că asta schimbă schimbă fundamental lucrurile. Adaptarea de la vers la proză este cu totul altceva. Imaginaţi-vă cum ar arăta scena balconului din «Romeo şi Julieta», în care el i-ar spune: «Vai de mine, eşti un soare!». Cred că va fi un lucru rar pe scena românească, pentru că Molière nu s-a mai jucat de mult timp în versuri… Ar trebui să fie un mare succes, dar simţi, pe de altă parte, şi apăsarea unui text mare, pe care îl descoperi pe măsură ce îl montezi. E o distribuţie, cred eu, foarte bună, dominată de actori tineri. E o comedie pură şi simplă“.

O familie fericită se destramă atunci când tatăl (Orgon) uită că are o datorie faţă de cei care îl iubesc şi se dedică în schimb cu pasiune oarbă lui Tartuffe, un bigot care pretinde ca vorbeşte în numele Divinităţii.

Este totodată o poveste despre instinct, despre nedreptate şi inegalitate, animată de caractere puternice, într-o cheie de joc neaşteptată şi proaspătă ce aminteşte de actoria de film.

George Costin, Nicoleta Hâncu şi Sorin Miron în Tartuffe

Conflictul din sânul familiei capătă, pe rând, accente comice, dramatice şi, în cele din urmă, tragice.

O comedie frumoasă despre bine şi rău, dar şi despre cât de greu e să deosebeşti binele de rău.

Scandalul urcă pe scenă într-un spectacol deopotrivă amuzant şi tulburător, crud şi subtil.

Ca Teatrul.

Sau ca viaţa.

Versiunea scenică este o rescriere a textului original al lui Molliere. La dramaturgia spectacolului a contribuit şi actorul Adrian Nicolae.

Spectacolul durează 1h şi 30 de minute şi este varianta originală a piesei “Tartuffe”, aşa cum a fost reprezentată pentru prima oară în 1664, înainte de a fi cenzurată.

“Am pus în scenă acest text în 2013, pentru că, dincolo de comedie, este descrisă mistica citadină mixată cu dezastrele schimbării naturii umane; Molière vorbeşte despre alienarea fiinţei umane despre destrămarea omenescului sub imperiul imposturii. Grotescul din piesă funcţionează ca efect comic şi alarmant în acelaşi timp. Sunt îmbinate elemente naturaliste cu viziunile mistice, într-o poveste despre natura schimbătoare a omului, despre desfigurarea şi destrămarea caracterului uman în contextul ipocriziei şi al fricii.

«Tartuffe» este al şaptelea spectacol din experimentul PILOT, pe care l-am iniţiat în 2010. Proiectul vizează restaurarea valorilor de breaslă teatrală, explorarea relaţiei regizor / text dramatic şi dezvoltarea personalităţilor actoriceşti. În 2013, experimentul PILOT a parcurs deja şase spectacole: «Furtuna», «Familia Tót», «Îngeri în America», «Dom Juan», «Insecte», «Tartuffe»”, mărturisea Victor Ioan Frunză.

Sâmbătă, 23 noiembrie, ora 16.00 şi 19.00.

Teatrul “Nottara” prezintă premiera “O zi de vară”

Flavia Cazacu şi Valentin Corneanu în spectacolul O zi de vară

Luni 25 noiembrie, la ora 19,30, sunteţi invitaţi în Sala “George Constantin” la un spectacol „balneoclimateric” despre mecanismele esenţiale de funcţionare ale vieţii. Regia şi adaptarea după Slawomir Mrozek de Marcel Ţop. Cu proaspăt absolvenţii facultăţilor de teatru Flavia Cazacu, Valentin Corneanu şi Nicu Rotaru.

Costume: Agnes Toma si Dinasty.

“Întotdeauna mi-am dorit să fac un spectacol care să surprindă viaţa aşa cum este, în esenţa ei, un spectacol care să vorbească strict, concentrat şi la obiect despre ceea ce numim «mecanismele esenţiale de funcţionare ale vieţii» şi în special ale socialului, ale relaţiilor dintre oameni.

Un spectacol care să vorbească, cu cinism, cruzime, frust şi sarcastic, cu umor implicit, despre ceva care este de la sine cinic, crud, frust şi sarcastic, Viaţa. Viaţa noastră cea de toate zilele, în «minunata lume nouă» de consum, de criză, de haită socială, de «competiţie», de râs şi de plâns pe care o construiesc zilnic 7 miliarde de fiinţe bipede «fără pene şi cu unghii late”.

7 miliarde de fiinţe care se îndeletnicesc zilnic, volens nolens, cu lupta pentru supravieţuire, pentru bani, pentru putere, pentru o maşină, pentru o casă mai mare, pentru o piscină, pentru petrol, pentru o ţară, pentru aur, pentru resurse, pentru sabotarea celuilalt, pentru o Femeie (sau mai multe), pentru a fi mai tare, mai bazat, mai şmecher, mai ciumec, mai cool, mai fancy, mai trendy, mai dotat, mai erect, mai pe fază, mai pe situaţie, mai pe figuri, mai pe scheme, mai al dracu’ … decât cine???

Răspuns simplu – decât Celălalt.

Cine este Celălalt? – “Aproapele” nostru.

«Ce face» băieţii fără «pene şi cu unghii late» în fiecare zi??? Calcă peste cadavre, sabotează, «lucrează», «dă la gioale», şi nu în ultimă instanţă, omoară la Celălalt. De ce??? Pentru ca «băieţii» «fără pene şi cu unghii late» să-şi atingă scopul, pentru ei şi familiile lor, ca să se hrănească pe sine şi, nu în ultimul rând, pe famillile lor.

Cu cine luptăm pentru a fi, a poseda, a avea toate atributele enumerate mai sus – cu nimeni altul decât dragul, dragul nostru Aproape.

În acest fel, Izbut se întâlneşte cu Neizbut, Aproapele cu Celălalt, la început având un scop comun, dar bineînţeles după un timp acest scop comun devenind unul particular. După un timp, şi mai ales după apariţia ei, adică a Femeii, într-o frumoasă şi banală zi de vară, într-o staţiune balneoclimaterică de pe malul mării.

Acest spectacol este un discurs despre «CIRCUL NOSTRU CEL DE TOATE ZILELE»…

Nu este genul de spectacol care are nevoie de o bulină roşie pe care să scrie interzis sub 18 ani pentru că foloseşte un limbaj licenţios etc., aşa cum ne-am obişnuit în ultima vreme să credem că la asta s-ar reduce teatrul contemporan.

Nu, noi, cei care am construit acest spectacol pe textul dement şi paroxist al lui Mrozek, îl considerăm ca fiind mai dur, mai rău, mai crud, mai al dracului decât textele venerabilei Sarah Kane sau ale meseriaşilor Bogosian sau Mamet, este mai rau decât «Natural Born Fuckers», spectacolul de debut al subsemnatului (de adăugat: rău nu într-un mod explicit, rău într-un mod subtil, subliminal şi psychedelic)”, mărturiseşte regizorul..

La Teatrul Naţional din Bucureşti puteţi viziona

“Egoistul”

Lamia Beligan şi Radu Beligan în Egoistul

Un longeviv spectacol, cu piesa lui Jean Anouilh, cu un longeviv interpret, Radu Beligan, care semnează şi regia, pe care vă recomandăm să nu-l pierdeţi, în data de 22 noiembrie, la ora 19.30, la Sala “Studio”. Alături de Maestru evoluează Damian Crâşmaru, Sanda Toma, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Simona Bondoc, Tomi Cristin, Mihai Niculescu, Silviu Biriş ş.a.

O piesă autobiografică, o viziune lucidă, puţin cinică, despre viaţă şi moarte, despre iubire şi căsnicie, despre părinţi şi copii, despre sănătate şi boală, despre prietenie, egoism şi generozitate. Şi despre teatru şi dramele lui contemporane. Un umor exploziv, o replică strălucitoare şi o eleganţă verbală rar întâlnită.

Pe masură ce asistă la dezmăţul fiicelor, la eşecul fiului, la presiunile prietenului, la reproşurile amantei, la resentimentele fostei soţii şi, nu în ultimul rând, la dezastrele instalaţiilor menajere, un cunoscut autor dramatic îşi scrie piesa.

“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan.

„Anouilh nu ezită să fie ironic, să radiografieze, lucid şi neiertător, relaţiile dintre soţ şi soţie, dintre prieteni, dintre părinţi şi copii, atunci când ele se bazează pe meschine interese băneşti, aşa cum se întâmplă, din păcate, în nenumărate cazuri”.

“Micul infern”

Ileana Stana Ionescu în Micul Infern

O comedie despre iadul conjugal, aşa cum numim, cei mai mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie – un elogiu al vieţii de familie.

Un text la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul şi ironia replicilor, “Micul Infern” este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

„Spectacolul – desigur viu, antrenant, spiritual creat de Mircea Cornişteanu (scenografă: Clara Labancz) – se remarcă prin pitoresc şi atmosferă (un comic permeabil la emoţie), prin fructificara modern-ironică (în acord cu stilizările textului) şi cucereşte prin ritm, cadenţă, efecte scenice. Ca de obicei, inspirat, Cornişteanu a selectat şi sudat cu măiestrie o echipă excelentă, care dă relief energic situaţiilor şi strălucire ideală „badinajului”.

Îi regăsim aici pe Ilinca Goia şi pe Liviu Lucaci, într-o formă ce atestă personalitate, farmec, dezinvoltură, exuberanţă şi haz. Apreciem tipologiile şi jocul convingător propus de Marius Rizea (Doctorul), Dragoş Stemate (Curtezanul), Daniel Badale (Ordonanţa) şi Fulvia Folosea (Secretara).

Ileana Stana Ionescu şi Rodica Popescu-Bitănescu oferă, fiecare în felul ei, un regal actoricesc de neuitat”, scria criticul Natalia Stancu, sub titlul “Piese vechi, dar fără riduri”.

Spectacolul cu piesa lui Mircea Ştefănescu este pus în scenă de Mircea Cornişteanu. Scenografie: Clara Labancz. Din distribuţie care se mulează pe conceptul regizoral, fac parte Ileana Stana Ionescu/ Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Poate fi vizionat în 23 şi 24 noiembrie, ora 19.30, la Sala “Pictura”.

“Nebun din dragoste”

Diana Cavaliotti şi Gavril Patru în Nebun din dragoste

Spectacolul după Sam Shepard este „O poveste despre iubiri vinovate şi secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naşte în protagonişti un puternic conflict interior care devine sursă a violenţei si iraţionalităţii pasiunilor şi acţiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste şi demonii ei, dar şi despre diferenţa uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă şi realitatea brută a faptului întâmplat”, după cum afirmă regizorul Claudiu Goga.

Decoruri: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean. Cu Gavril Pătru, Diana Cavallioti, Mihai Călin, Ioan Andrei Ionescu, Camelia Moise.

Data reprezentaţiilor: 23 şi 24 noiembrie, ora 20.00, la Sala “Atelier”.

Conferinţele TNB cu Irina Margareta Nistor

Irina Margareta Nistor

Duminică 24 noiembrie, la ora 11.00, la Sala Mică a Teatrului Naţional, Irina Margareta Nistor va conferenţia despre “Cinematograful, singura nemurire asigurată”.

Printre primele mari actrițe care au înţeles că a şaptea artă e singura care le va scăpa de cumplitul spectru al uitării a fost Sarah Bernhardt: Divina, care, cu riscul asumat al ridicolului începutului invenţiei fascinante, dar încă nesigure, a acceptat să fie o umbră mişcătoare, sacadată, încă din 1900, în “Duelul lui Hamlet”, unde, în plus, juca şi în travesti. Până în 1923, mai apare de câteva ori pe pânză, încheindu-şi cariera şi viaţa cu rolul ghicitoarei, al unei clarvăzătoare, aşa cum s-a dovedit a fi în curajoasa sa decizie de a apărea pe marele ecran.

Ceva mai târziu, avea să-i urmeze exemplul compatrioata noastră, cu o strălucită carieră teatrală, la Paris, pe cele mai importante scene – Elvira Popescu, devenită Elvire Popesco. Născută pe 10 mai 1894, cu un an înainte de descoperirea epocală a Fraţilor Lumière, avea să trăiască aproape un secol, în care a jucat, la debut, încă din 1912, în “Independenţa României” și, mai apoi, în filmele celebrilor Carmine Gallone, Julien Duvivier, Sacha Guitry, Abel Gance şi René Clément, acesta din urmă oferindu-i partitura din “În plin soare” (1959), alături de cel care îi va purta o nesfârşită recunoştinţă, mărturisindu-şi marele respect pentru cea care i-a călăuzit paşii în teatru: fermecătorul Alain Delon, pe care l-am redescoperit cu toţii anul acesta la Cannes şi pe care îi veţi putea vedea la TNB, duminică, 24 noiembrie, într-o copie recent restaurată a unei pelicule cult.

În turnee internaţionale

Tania Popa în Fata din curcubeu

Cu “Fata din Curcubeu”, care se va juca pe data de 22 noiembrie 2013, la ora 19.00, pe scena Sălii “Kameralna” în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru „Demoludy”, care va avea loc la Teatrul “Stefan Jaracz” din Olsztyn, Polonia.

Imediat după acesta, Institutul Cultural Român de la Lisabona, în colaborare cu Teatrul Naţional “Dona Maria II”, va prezenta, în zilele de 23 noiembrie (ora 21.00) şi 24 noiembrie (ora 16.00), în sala Garrett, spectacolul de teatru coregrafic “D’ale noastre / Ta Ra Ta Tam”, în regia şi coregrafia unuia dintre cei mai importanți coreografi români, Gigi Căciuleanu.

“Leonce şi Lena”, un spumos muzical, la Teatrul “Regina Maria”

Repetiţie pentru Leonce şi Lena

Teatrul “Regina Maria” din Oradea anunţă premiera unui nou spectacol muzical de excepţie: “Leonce şi Lena” (un scenariu original de Mihai Măniuţiu şi Ada Milea bazat pe piesa omonimă a lui Georg Büchner, în regia lui Mihai Măniuţiu), care va avea loc sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 19.00, la Sala Mare.

Textul spectacolului “Leonce şi Lena” spune povestea a doi prinţi, prinţul Leonce din Regatul Popo şi prinţesa Lena din Regatul Pipi. Căsătoria aranjată dintre cei doi urmează să aibă loc iar ambii decid în mod separat să scape de acest aranjament. Totuşi, nu reuşesc să fugă unul de celalalt, întâlnindu-se întâmplător fără să se recunoască şi îndrăgostindu-se. Cei doi decid să le joace o farsă părinţilor şi se întorc în Regatul Popo pentru a se căsători. Costumaţi în ei înşişi, realizează că, de fapt, soarta le-a luat-o înainte şi că au îndeplinit chiar dorinţa părinţilor lor.

Această poveste complexă despre putere şi obedienţă, iubire şi politică, pusă în scenă de Teatrul “Regina Maria”, marchează 200 de ani de la naşterea autorului, Georg Büchner. Este un spectacol muzical cu melodii interpretate live de către o mini-orchestră; toate personajele din Regatele Popo, respectiv Pipi cântă şi dansează pe ritmurile muzicii originale, rodul talentatei artiste Ada Milea, care a lucrat şi la scenariu; echipa de creaţie a spectacolului este una de excepţie: regia poartă semnătura lui Mihai Măniuţiu, coregrafia este realizată de Vava Ştefănescu, iar de decoruri şi costume s-a ocupat Adrian Damian; Anca Hanu este asistent de muzică şi text, iar de light design se ocupă Lucian Moga.

Regizorul Mihai Măniuţiu se reîntoarce la teatrul din Oradea pentru acest proiect după colaborarări de succes cu spectacole precum “INTRUSA” (2002), “SHOAH. VERSIUNEA PRIMO LEVI” (2004) şi “ELECTRA” (2004).

Din distribuţia spectacolului fac parte: Richard Balint (chitară), Eugen Neag, Alina Leonte, Emil Sauciuc, Daniel Vulcu, Andreea Gabor, Angela Tanko, Mihaela Gherdan, Simona Codreanu, Răzvan Vicoveanu, Pavel Sîrghi, Alin Stanciu, Radu Tudor, George Dometi, Andrian Locovei (acordeon), Florian Chelu (chitară bass), Alexandru Szuz (tobe).

Premiera din 23 noiembrie se joacă cu casa închisă, iar următoarele reprezentaţii ale spectacolului au loc joi, 28 noiembrie, de la ora 19.00, respectiv marţi, 10 decembrie, de la ora 19.00 la Sala Mare a Teatrului “Regina Maria” din Oradea.

La “Godot Cafe-Teatru”

„LSD Theatre SHOW”

Laughing. Seeking. Dreaming. Trei etape ale unei căutări.

În trecerea noastră prin lume, mai agresiv sau mai poticnit, mai disperat sau mai voalat, fiecare dintre noi căutăm pe cineva care să ne fie alături, la bine şi la rău. La răul cauzat de poluare, de gaura din stratul de ozon, de opresiunea politicului sau de ignoranţa maselor. Şi la binele… dar cine mai ştie ce cauzează binele în zilele noastre?

“LSD Theatre Show”, după Christopher Durang, este spectacolul strălucitor şi zgomotos al căutării unei priviri înţelegătoare în masa inertă a ochilor goi ai societăţii. O societate în care ni se cere să funcţionăm cuminte şi uniform după reguli stabilite mereu de alţii, mereu cu mult înainte să ajungem noi aici, mereu mai înţelepţi şi mereu având Dreptatea, sau pe Dumnezeu sau Legea de partea lor.

Şi atunci, exploziv, penibil şi zgomotos, creăm spectacol şi distrugem legi. Uneori spectacolul e puternic şi schimba cutume. Alteori ne prăbuşim fără suflare şi nu rămâne nimic în urma lui. Doar fum şi o căldură stranie, ca în urma unui foc de armă.

“LSD Theatre Show” nu este teatru. Este spectacol.

Pus în scenă de Horia Suru, cu Isabela Neamţu şi Matei Chioariu, spectacolul a cucerit Premiul pentru “Cel mai bun actor” în cadrul “Undercloud – Festivalul de Teatru Independent (de orice)” – Matei Chioariu. Actorul a fost distins cu acelaşi premiu şi la Maratonul de Teatru Independent – “Bucharest Fringe” 2013.

Vineri, 22 noiembrie, la ora 19.00.

”Cineva ca tine”

Cineva ca tine la Godot Cafe Teatru

O comedie despre frustrare, despre fuga de adevăr, despre singurate şi minciună, de Cristina Florea, în regia Andreei Iacomiţă.

Cristina Florea, absolventă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti, Secţia Arta Actorului şi Master Pedagogie, îşi face debutul dramatururgic cu această piesă. Actriţa a obţinut în 2010 o nominalizare la Premiile UNITER pentru cel mai bun debut, pentru rolul Tyler din piesa „Nişte fete”, în regia lui Cristi Juncu.

Spectacolul „Cineva ca tine” prezintă, în registru comic, drama omului contemporan incapabil de a mai relaţiona sincer şi real cu ceilalţi. Este povestea a cinci oameni, cinci singurătăţi în căutarea jumătăţii. Comunicarea între personaje e mai mult convenţională, protagoniştii (prieteni, iubiţi, soţi) fiind expulzaţi, unul câte unul, din realitatea celuilalt. O comedie despre felul în care se trăieşte azi, într-o societate dominată de reperele media şi ale societăţii de consum.

Piesa prezintă povestea a doua prietene Leea (Cristina Florea) şi Bee (Maria Garbovan/Letiţia Vlădescu), care se regăsesc după 2 ani. Schimbările care s-au petrecut în viaţa lor dau naştere la conflicte tragicomice. Alături de ele evoluează Xing Elena Ling, Marius Rizea, Tudor Aaron Istodor, Andreea Vasile.

Spectacolul poate fi vizionat vineri 22 noiembrie, la ora 22.00.

”Shot sau Comedia relaţiilor”

5 piese scurte după autori americani contemporani.

Femeile consideră că este despre femei. Bărbaţii consideră că este despre bărbaţi. Pentru că eu, cea care scrie acest text de prezentare sunt femeie, consider că este totuşi despre femei. Noi toţi considerăm că este un text politic sau despre corectitudine politică. Dacă vă simţiţi cumva, pe undeva, lezaţi de incorectitudinea politică din spectacol, ne cerem scuze şi vă dorim să aveţi în continuare o viaţă plină de corectitudine politică.

Direcţia scenică: Andreea Bibiri. Orientarea scenică: Carmen Coţofană. Cu Andreea Bibiri, Andreea Mateiu, Florina Gleznea, Andrei Mateiu, Rolando Matsangos.

Spectacolul este programat sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 19.00.

„Interbelic Mood”

Tot sâmbătă, la ora 22.00, puteţi asculta concertul susţinut de Irina Sârbu (voce), Puiu Pascu (pian), Ciprian Parghel (contrabas), Tudor Parghel (tobe).

“Cui i-e frică de Virginia Woolf?”

O noapte ca oricare alta. O petrecere târzie. Cu whisky şi brandy, jocuri şi glume, flirturi inofensive, poveşti amuzante, dans, secrete murdare, cărţi, beţie, ratare, voie bună, cruzime, provocări, violenţă, adevăr, iluzie, frică… Martha şi George vă aşteaptă.

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee, este una dintre cele mai amuzante şi mai tulburătoare radiografii ale mitului „familiei perfecte”. George (Ionuţ Grama), profesorul de istorie, şi Martha (Florina Gleznea), exuberanta sa soţie şi fiica şefului universităţii, se întorc acasă după o petrecere. Dar noaptea abia începe, iar publicul devine prizonier în casa celor doi şi martorul unui şir de „jocuri şi glume”, în care barierele anduranţei vor fi testate iar demonii vor ieşi la lumină. Pentru că Martha i-a invitat la ei acasă pe noii veniţi în campusul universitar, blondul Nick (Emil Măndănac) şi naiva lui soţie, Honey (Sînziana Nicola). Ceea ce urmează va demonstra că nimic nu e mai irezistibil şi mai terifiant decât cruzimea şi că adevărul şi iluzia pot spune uneori aceeaşi poveste.

Producţia, dublu nominalizată la Premiile UNITER în 2009 (Cel mai bun debut – Florina Gleznea şi Ionuţ Grama), beneficiază de cea mai tânără distribuţie care a interpretat rolurile titulare pe o scenă profesionistă şi de noua traducere oficială necenzurată şi savuroasă a textului original. Regia şi scenografia sunt semnate de Mariana Cămărăşan şi Alexandra Penciuc („Amalia respiră adânc” şi „Rabbit Hole” la Teatrul Act, „Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva” la Teatrul Odeon).

Duminică, 24 noiembrie, la ora 19.00.

„Şi fluturii sunt liberi”

Este un spectacol care marchează violenta trecere de la compilaţie la adolescenţă. Dorinţa de a evada de grija părintească şi de a-ţi găsi un spaţiu personal în care să te refugiezi, o presupusă libertate. Don trece fragilul prag al copilului ocrotit şi ajunge să fie adultul plin de responsabilităţi. În aceste circumstanţe apare ea, Jill, o fată de 19 ani, o Nina Zarecinaia a anilor \’70, care ajunge să-i acapareze spaţiul şi inima lui Don, oferindu-i acea presupusă libertate de care el avea nevoie. Asistăm la o poveste de dragoste care începe cu hohote de râs şi se termină cu hohote de plâns.

„Piesa lui Leonard Gherse are seninătatea unei zile calde de primăvară, o duioşie comică şi un umor delicat. Pe sub toate acestea se înşurubează mecanismele maturizării. Astfel, spectacolul este agreabil pentru spectatorii fără pretenţii preţios elitiste. Are o mare calitate că e sincer şi un mare defect, că prezintă un adevăr general valabil, nu tocmai plăcut. Hormoni scăpaţi de sub control, atracţii dureroase, iubiri fugare şi interzise, i nu în ultimul rând libertatea, sunt cuvintele care caracterizează acest spectacol.”

Regia îi aparţine lui Marian Râlea. Cu: Constantin Podu, Teodora Domnariu, Alexandra Podu, Alexandru Verzescu.

Spectacolul poate fi vizionat luni, 25 noiembrie, la ora 18.00.

Un fulminant succes al lui Gabor Tompa, la Seul

Moartea lui Danton, la Seul

La Teatrul “Towol” din “Seoul Arts Center”, a avut loc premiera spectacolului “Moartea lui Danton” de Georg Büchner, adaptarea scenică: András Visky, regia: Gábor Tompa, decorul: András Both, costumele: Sohhee Han, luminile: Gábor Tompa. La premieră au participat în jur de 1.000 de spectatori, iar cele 17 reprezentaţii programate până pe 21 noiembrie 2013 au fost Sold Out.

Vorbind despre spectacol, Gábor Tompa preciza că discursul său artistic nu s-a axat pe analiza momentului istoric, aşa cum o induce textul, ci pe extragerea esenţei mesajului lui Büchner. Regizorul a mutat acţiunea în contemporaneitate, renunţând la o localizare istorică. „Am păstrat numele personajelor, dar vreau să transmit spectatorilor mesajul universal pe care piesa îl conţine. Aşa că, în loc să povestim numai despre evenimentele istorice, ne-am concentrat în special asupra relaţiilor sau conflictelor dintre personaje”.

Deşi personajul nu există în textul lui Büchner, Gábor Tompa şi András Visky au scris un rol special pentru interpreta de muzică tradiţională coreeană Lee Jaram, foarte apreciată în Coreea. Lee Jaram joacă rolul Comediantului, în care se comprimă de fapt 30 de roluri, ea jucându-le pe toate acestea. Actriţa a putut fi văzută de către publicul Festivalului Internaţional de Teatru “INTERFERENŢE 2012”, în spectacolul “Ukcuk-Ga”, care a avut un real succes.

Rolurile principale sunt interpretate de actori coreeni renumiţi: Park Ji-Il (Danton), Yoon Sang-Wha (Robespierre), Lee Jae-Jun (Saint-Just) şi Moon Hyung-Joo (Julie).

Teatrul „Gepetto” din Arad, la Washington

Teatrul de marionete Gepetto

Teatrul de Marionete „Gepetto” din Arad a fost invitat la “Kids Euro Festival” din Washington. Spectacolul „Tovarăşul de drum” s-a jucat în versiunea sa engleză la “Millennium Stage” din prestigiosul complex cultural “Kennedy Center”. Alte 4 spectacole au avut loc la “Thearc” şi la “Montgomery Cultural Arts Center”. Versiunea franceză s-a jucat de două ori la “Maison Française”. În data de 12 noiembrie, spectacolul a fost prezentat în versiunea sa română la sediul Centrului Cultural Român de la New York.

Pornit de la textul lui Hans Cristian Andersen, este primul spectacol din lume care îmbină tehnica marionetelor cu imaginea 3D stereoscopică şi poate fi văzut cu ajutorul ochelarilor 3D. Din distribuţie fac parte: Cristian Bordaş,Carmen Marginean, Adina Doba, iar partea tehnică este asigurată de Dorel Parfeni.

Regizorul Radu Dinulescu şi Armand Richelet-Kleinberg, realizatorul animaţiei 3D şi al muzicii originale, au montat împreună 4 spectacole similare la Oradea, Târgu Mureş şi Arad. Actualmente cei doi derulează un proiect european „Itinerances”, în jurul acestei formule de spectacol, la Teatrul “Regina Maria” din Oradea, care va fi timp de 2 ani organizatorul principal al proiectului.

Copii americani veniţi pentru spectacolul Teatrului din Arad

Festivalul “Kids Euro” este organizat de Centrul Cultural Francez la Washington cu sprijinul ambasadelor europene participante: Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Franţa, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia.

Teatrul de Marionete „Gepetto” din Arad a fost anul acesta prezent cu spectacolul „Tovarăşul de drum” la câteva festivaluri importante în lume: „A pas compte” – Dijon, „Festival des Momes” – Montbeliard, Franţa, “Kukla Festival” – Istambul.

Spectacolul din România a beneficiat, pentru deplasarea la “Kids Euro Festival” din Washington, de sprijinul Centrului Cultural Român de la New-York şi Bucureşti, al Ambasadei României la Washington, al Ministerului Afacerilor Externe Bucureşti şi al Senatorului de Arad Dorel Căprar.

Clubul Dramaturgilor vă invită la un „Senvici cu infinit”

Puşi Dinulescu

Luni, 25 noiembrie, la ora 18.00, în sala proaspăt renovată a Institutului Cultural Român, “Clubul Dramaturgilor” se va reuni pentru al treilea spectacol-lectură al stagiunii: “Senvici cu infinit”, de Puşi Dinulescu. Vor citi actorii: Mihai Niculescu, Manuela Ciucur, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu-Weigel, Puiu Mărgescu, Liliana Pană. Regia: Vasile Manta.

“Clubul Dramaturgilor” este organizat de Filiala Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor în colaborare cu Institutul Cultural Român şi Radio România Cultural.

Intrarea este liberă şi toţi iubitorii de teatru sunt invitaţi călduros. Lectura va fi urmată de dezbateri pe marginea piesei.