Realizatorul Antenei 3 Mircea Badea, experiență inedită. Badea a vorbit, la ”Sinteza Zilei”, despre ce-a pățit la mall cu copilul său, unde a descoperit ultima găselniță a locurilor de joacă.
”Să vă povestesc ceva foarte tare. Ce mi s-a întâmplat mie astăzi. Am fost la mall cu fii-miu. Ăla mic, loc de joacă. Și el intră acolo cu maică-sa, eu cu sarsanalele, mă sună unul, vorbesc la telefon, intru să văd ce a făcut Kovesi, când mă întorc să-l văd pe copil, nu îl văd. La un moment dat îl văd, era într-o celulă cu zăbrele. Zic, frate sunt psihopat. Am zis că am pățit ceva. Îl văd pe ăla micu la pușcărie. Mă uit în jur, n-am făcut atac cerebral. Dar copilul era într-o celulă și se ținea cu mânuțele de gratii. Îi fac semn, ieși afară. Și el: NU, NU! Totul era de un absurd absolut. Intru și eu, ăia la locul de joacă aveau o pușcărie în miniatură. Celula era mică. Ce faci, tată, aici? Sunt la închisoare. Și zic, văd, dar ieși de acolo. Și el: NU! De ce? Că m-a băgat polițistul. Eu am crezut că visez. Și mă uit, lângă mine simt o mișcare. Era un copil grăsuț. simpatic, îmbrăcat în polițist. La locul de joacă au băgat pușcării și uniforme de polițist. Se joacă, înțelegi? Am întrebat, ăsta e locul de joacă al lui Kovesi? Așa ceva…” a povestit Badea.
Era un loc de joaca facut din fonduri europene ? Sau finantat de ong-uri ?
se pregatesc locurile de joaca de-a „imigrantii si violurile” sau „talharii si portofelele”..
Badea daca a avut o copilarie nefericita,il tinea tat-su turnatoru,incuiat in debara,ce poti sa mai zici..Ii miroase si un loc de joaca…
Bien, tres bien, Samarandache ! Pai desigur, daca Badea ti-a luat idolii la misto, da-i drumu’ la mucci si acopera-l de cleiuri! Tu nu vezi ca astia din Noua Ordine ne obisnuiesc copiii de mici cu puscaria ?! De ce ? Simplu, pentru ca daca am iesit din comunism si ni s-a suiat la cap Lumea Libera ,trebuie cineva sa ne explice pe viu ca ‘Visul frumos s-a terminat!’ !
Cine isi mai aduce aminte celebrul joc „de-a hotii si vardistii”, stie cat de palpitant era ! Dar asta pentru ca era realist: unii se ascundeau, altii ii cautau, ii prindeau, ailalti scapau, veneau amicii si ii ajutau… jocul era fara „finalizare” la „mititica”. Viata parea simpla si frumoasa: fara procurori, fara judecatori, fara stat paralel…