Misterele „genții nucleare“

Escalada verbală pe tema „butoanelor nucleare“, declanșată în urma disputei pe această temă dintre președintele Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un, a readus în actualitate „geanta nucleară“, obiectul aflat permanent în preajma șefului Casei Albe, indiferent de locul unde se găsește și de felul deplasării sale.

Este purtată de un aghiotant special, care o ține legată de încheietura mâinii, și a cărui identitate nu este făcută publică, dacă nu are loc o scăpare a cuiva din anturajul președintelui, cum s-a întâmplat în luna februarie 2017. Firesc, interesul stârnit de ea printre serviciile străine de spionaj, ziariști, specialiști militari și chiar în rândul opiniei publice este mare.

Așadar, ce se știe azi despre ea?

În cazul SUA, cele mai multe detalii le-am găsit într-un articol publicat în ziarul elvețian Le Temps de ziarista Valerie de Graffenried. Trebuie spus că este vorba despre modul prin care se poate declanşa lovitura nucleară, de aici, şi un alt nume care i s-a dat: instrumentul apocalipsei.

Amintita publicistă arăta că este vorba despre o geantă Zero Halliburton cu interior din aluminiu, acoperită de piele neagră, care cântărește 20  kg. I se zice şi „nuclear football“, ultimul cuvânt fiindu-i atribuit de la primul plan secret de lovitură nucleară care avea numele de cod „Drop Kick“, sintagmă care defineşte o lovitură specială cu piciorul, un procedeu tehnic folosit în fotbalul american. Precizarea îi aparţine lui Robert McNamara, cel care a fost ministru al Apărării (şef al Pentagonului) pe timpul preşedinţilor John F. Kennedy şi Lyndon B. Johnson.

În cartea sa „Breaking Cover“, Bill Gulley, fost director al Biroului Militar al Casei Albe, scrie că înăuntrul ei se găsesc patru lucruri. „Black Book“, în versiune completă (75 de pagini) şi în versiune simplificată în genul BD, care explică diferitele opţiuni de lovituri nucleare posibile (alegerea armelor şi, respectiv, a ţintelor); o listă a buncărelor securizate în care se poate adăposti familia prezidenţială şi instrucţiuni ce au 10 pagini care se referă la declanşarea procedurii de urgenţă.

Mai trebuie amintit aici „Biscuit“, o cărticică plastifiată ce cuprinde codul de autentificare al preşedintelui stabilit de NSA, Agenţia Naţională de Securitate, şi care permite Pentagonului ca, în cazul unui ordin de lovitură nucleară, să verifice dacă el aparţine cu adevărat preşedintelui. De regulă, „Biscuit“-ul nu se află în geantă, preşedintele putând să-l poarte la el.

Nici urmă, aşadar, de buton roşu, prin care, după modelul aprinderii instalaţiilor de Crăciun din marile oraşe ori al declanşării exploziilor din poligoane, s-ar putea provoca focul nuclear, aşa cum ar putea crede unii!

Numite „Gold Codes“, codurile nucleare permit mai întâi confirmarea intenţiei preşedintelui, ulterior Centrul de Comandament al Pentagonului putând angaja procedurile cuvenite. Aşa cum arătam aici zilele trecute, totul poate să decurgă foarte, foarte repede. De reținut că, într-un interviu acordat canalului CBS în luna septembrie 2016, comandantul submarinului nuclear USS Kentucky a dat detalii foarte precise: codul transmis de preşedinte corespunde combinaţiei unui seif aflat în submarin, iar în interior există o cheie care permite folosirea rachetelor nucleare de la bord.

Pe de altă parte, deşi amintitul Bill Gulley nu vorbeşte în carte despre un amănunt considerat unul dintre misterele genții, în trecut se putea vedea o mică antenă ce ieşea din ea, sugerând prezenţa unui sistem de comunicaţii sofisticat şi securizat. În rândurile militarilor se fac tot felul de glume pe seama acesteia. De pildă, un fost consilier militar al preşedintelui Bill Clinton a comparat manualul simplificat al diferitelor opţiuni de lovituri nucleare cu un „meniu de fast food“.

Cum arătam săptămâna trecută în Cotidianul, prima fotografie a intrigantei genţi nucleare datează din 10 mai 1963 şi a fost făcută pe pajiştea proprietății Hyannis Port a clanului Kennedy din statul Massachusetts. Ea și-ar fi făcut apariția oficială după criza rachetelor din Cuba, din toamna anului 1962, președintele Kennedy având grijă ca un eventual ordin al unei lovituri nucleare să nu provină decât de la el, iar procedura să fie rapidă, fără complicații.

Potrivit publicistei citate, dar și altor autori americani și europeni, în 2004, în articolul „Keeping Presidents in the Nuclear Dark“, expertul nuclear Bruce G. Blair a dezvăluit că, între anii 1962 și 1977, codul de lansare a rachetelor nucleare a fost format din opt zerouri! În prezent, în era Internetului și a hackerilor superdotați, autoritățile au o grijă deosebită referitoare la securizarea acestor coduri pe care le face NSA. Ele se află în „Biscuit“ alături de cel al președintelui, care trebuie să-l recunoască și să-l găsească rapid.

Felul în care funcționează întreg acest ansamblu nu se cunoaște în detaliu de absolut nimeni, secretul apărării trebuind respectat strict. Cu toate astea, de-a lungul timpului s-au consemnat tot felul de întâmplări legate de „nuclear football“. Astfel,în memoriile sale, gen. Hugh Shelton relatează că, în anul 2000, Bill Clinton a rătăcit „Biscuit“-ul timp de mai multe luni. Însă, în volumul său, lt.-col. Robert Patterson, care s-a aflat printre cei care au cărat faimoasa geantă nucleară, scrie că episodul datează din timpul scandalului Monica Lewinsky. Și președinții Gerald Ford și Jimmy Carter au uitat cărticica, primul în Air Force One cu care a mers la un forum economic, iar al doilea în costumul dus ulterior la curățat. Bush tatăl a uitat aghiotantul cu valiza după un meci de tenis la care asistase în 1991, la Los Angeles.

Dacă tot am vorbit despre unul dintre aghiotanții care au dus geanta nucleară, trebuie precizat că este vorba despre cinci persoane care fac cu rândul, ele fiind constant testate psihologic și foarte supravegheate din punctul de vedere al securității. Cum am mai spus, trebuie să fie lângă președinte absolut peste tot; în aceleași mașini, avioane, elicoptere sau ascensoare, aghiotantul locuiește la același hotel cu președintele, având mereu cu el obiectul. Cu toate astea, în martie 1981, după tentativa de asasinare a președintelui Ronald Reagan, aghiotantul nuclear nu a putut urca în aceeași ambulanță și i s-a alăturat la spital, prilej cu care a constatat că „Biscuit“-ul dispăruse. Până la urmă, cărticica a fost găsită într-unul din pantofii președintelui. Alte surse susțin că ea ajunsese într-un coș de gunoi.

Tot despre acest aghiotant special nu se putea ca, în timpul președinției lui Trump, să nu se consemneze o întâmplare deosebită. Astfel, după dineul pe care șeful Casei Albe l-a oferit la reședința sa personală din Mar-a-Lago în onoarea oaspetelui său, premierul nipon Shinzo Abe, unul dintre invitați a făcut o gafă uriașă. Era omul de afaceri Richard DeAgazio, care a postat pe Facebook o fotografie a lui alături de un anume Rick, explicând: „Iată-l pe Rick. El duce geanta nucleară!“. Secret Service a intrat imediat în alertă, iar postarea a fost ștearsă.

Revenind la lanțul deciziilor privind o lovitură nucleară, trebuie spus aici că în SUA, după șeful Casei Albe, care este și comandant suprem al armatei, urmează ministrul Apărării, care trebuie să se asigure că ordinul provine de la președinte direct. De amintit că, în 1969, în plin război rece, armata a recurs la tot felul de idei care de care mai ingenioase, pentru a face astfel încât armamentul nuclear să nu fie plasat în alertă maximă, așa cum voia președintele Richard Nixon.

Cinci ani mai târziu, când același Nixon era copleșit de scandalul Watergate și consuma foarte mult alcool, ministrul Apărării, James Schlesinger, a intervenit discret ca potențialele ordine de urgență, îndeosebi privind un atac nuclear, să treacă mai întâi pe la secretarul de Stat, eminentul om politic Henry Kissinger.

Nu putem încheia fără a nota că și codurile nucleare și geanta nucleară au tentat atât scriitori gen Vladimir Volkov, cât și cineaști, care le-au consacrat cărți sau filme documentare ori artistice, unele de mare succes la public.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.