Misterul roșiei din care mușcă Dragnea

Într-un an agricol foarte bun, importăm mâncare de miliarde de euro. Producția internă de produse agroalimentare ar fi suficientă dacă autoritățile și-ar da interesul. Doar că politicienii se întrec să-și aroge meritele producțiilor-record din agricultură. Spun că subvențiile pe care le acordă, cu chiu, cu vai, au făcut spicul mai gros și bobul mai mare. Nu munca fermierilor, nu vremea de afară.

Exporturi mari, importuri de miliarde

Deși acest an este foarte bun din punct de vedere agricol, producția autohtonă e depășită de importuri. În prima jumătate a acestui an, România a importat alimente în valoare de 3,2 miliarde de euro, respectiv 8,8%, din totalul de 36,7 miliarde de euro.

Și asta, în timp ce exporturile de produse agroalimentare s-au situat în jurul cifrei de 2,1 miliarde de euro. Rezultă un deficit de circa 1,1 miliarde de euro.

Diferența în favoarea importurilor se menține în fiecare an, indiferent dacă România are o producție agricolă bună sau nu. În condițiile în care consumatorii aruncă 10% din mâncarea pe care o cumpără, adică 2,2 tone de alimente care ajung în fiecare an la gunoi. Statisticile arată că în trimestrul II avem o creștere economică de 5,9%, un fapt îmbucurător în sine, doar că provine din consum.

Deficitul bugetar este estimat la 3% din PIB, respectiv 5,4 miliarde de euro. Deși acest an este foarte bun din punct de vedere agricol, producția autohtonă nu a fost suficientă pentru a acoperi cererea consumatorilor.

Planul la hectar, reînviat de politicieni

„Avem producții istorice în 2017, în România. La grâu, secară și triticale s-a depășit o producție de 10 milioane de tone, ceea ce nu s-a mai reușit până acum în România. La rapiță sunt 1,7 milioane de tone, cea mai mare producție din istoria acestei țări. Totodată, la mazăre avem 300.000 de tone, iar producția la orz și orzoiacă este cea mai mare din ultimii 23 de ani“, anunța victorios zilele trecute Liviu Dragnea, președintele PSD.
El consideră că banii acordați fermierilor au avut un rol important în obținerea de producțiilor mari de cereale. „Sigur că a fost o vreme foarte bună pentru agricultură, dar faptul că MADR a alocat subvențiile la timp până la finalul lunii martie și faptul că fermierii au putut beneficia de acești bani, 2,7 miliarde de euro, din care 2,2 miliarde de euro de la UE, bani care au intrat efectiv în România, s-a ajuns în situația în care în mai multe zone băncile îi căutau pe fermieri, pentru că fermierii nu au mai fost la bănci, nu au mai avut nevoie, pentru că au avut banii la timp.“

Rezultatele neașteptat de bune din agricultură l-au determinat pe Liviu Dragnea să promită investiții în dezvoltarea acestui sector.

„Vreau să transmit tuturor fermierilor români că determinarea noastră pentru refacerea sistemului de irigaţii, pentru revitalizarea şi modernizarea agriculturii româneşti a rămas intactă. Le transmit, de asemenea, să aibă încredere şi curaj că programul de dezvoltare a agriculturii se realizează conform celor stabilite în programul de guvernare. Ne-a ajutat şi Dumnezeu anul acesta, dar se şi văd rezultatele“, spunea președintele PSD.

Ex-premierul Dacian Cioloș a reacționat însă prompt la afirmațiile președintelui PSD.

„Domnul Liviu Dragnea se laudă cu producţii-record la grâu şi secară, la rapiţă şi mazăre, la orz şi orzoaică. În parte, pentru că «ne-a ajutat şi Dumnezeu anul ăsta», spune domnul Dragnea, dar şi datorită programului de guvernare PSD, care, iată, implementat la literă, face spicul mai gros şi mai înalt, face bobul mai mare şi mai rotund, face să crească iarba mai deasă şi, în general, face să răsară soarele în România“, scria Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Acesta crede că meritul producției agricole record se datorează cabinetului său. „Da, a fost bine că guvernul de anul trecut, care a preluat de la precedenta guvernare PSD întârzieri importante în pregătirea plăţii subvenţiilor pentru 2016 – sistem informatic nedezvoltat, legislaţie inexistentă -, a muncit la corectarea lor. A fost bine că am lăsat lucrurile în regulă, astfel încât, deja de la sfârşitul anului 2016, am plătit în avans pentru 2017 sume masive către fermieri. A fost bine că guvernul instalat în ianuarie 2017 a implementat ceea ce noi pregătiserăm pentru a face la timp restul plăţilor către fermieri“, continua el pe Facebook.

Hrana ar putea fi asigurată din producția internă

Motivul principal pentru care producția autohtonă de produse alimentare este insuficientă pentru consumul intern se regăsește în condițiile de depozitare, care pot asigura păstrarea lor în condiții bune doar în proporție de 40%. Restul de 60% nu pot fi depozitate pe termen lung, ceea ce determină vânzarea lor imediat după recoltă ori exportarea produselor. Ca urmare a acestui fapt, se importă multă mâncare iarna și primăvara, ca apoi, necesarul să fie asigurat din producția internă în lunile de vară și toamnă.

Cu toate raportările pozitive din agricultură, România exportă produsele primare, în loc să prelucreze produsele locale. Și importă apoi alimente procesate, la prețuri mari.

În ultimul deceniu, importurile de produse alimentare au crescut de la an la an. În 2008, considerat an de vârf al economiei românești, importurile de mâncare erau de 1,6 miliarde de euro. În primul semestru din 2013 au depășit două miliarde de euro, iar anul trecut ajunseseră la 2,9 miliarde de euro.

Doar în 2015 exporturile de produse agroalimentare au depășit importurile, motivul fiind producția mare de cereale.

Grâul românesc, respins în Egipt

Un exemplu al nepăsării autorităților. România se află acum în situația de a-i fi respins grâul la export. 63.000 de tone de grâu așteaptă în Portul Safaga din Marea Roșie decizia Autorității Sanitar Veterinare locale, care a descoperit semințe de mac în lotul contractat. „Grâul despre care e vorba a fost exportat din portul Constanţa, dar în Portul Constanţa au fost inspectorii egipteni care aici au făcut verificările, deci nu pot fi probleme din punctul asta, şi mai mult decât atât, în România grâul nu are mac“, era de părere Liviu Dragnea.

Egiptul nu este la primul refuz de acest fel. În 2015 a trimis înapoi o livrare de grâu din Franța, din cauza prezenței ciupercii „cornul secarei“, un parazit al cerealelor, deși valorile erau sub limitele internaționale admise. Incidentul a dat naștere atunci la discuții aprinse timp de un an, privitoare la cerințele ce trebuie îndeplinite de grâul exportat în această țară.

Întrucât Egiptul este cel mai mare importator mondial de grâu și achiziționează circa 10% din întreaga producție tranzacționată pe glob, are un cuvânt greu de spus. Prețurile plătite și hotărârile luate influențează toate piețele și producătorii din lume.

„Dacă se menţine decizia de a renunţa sau de a trimite înapoi spre reîncărcare sau spre a cumpăra un nou vapor şi a primi despăgubiri, atunci, grâul românesc va avea o ştampilă extrem de negativă şi poate ridica multe semne de întrebare de la alţi cumpărători, pentru că noi vindem poate mai mult de jumătate din export, care pleacă spre destinaţii din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii“, este de părere analistul Gabriel Razi.

România exportă către Egipt aproximativ 25% din producția autohtonă de grâu destinată piețelor externe.

An mai bun, prețuri mai mici

Proprietarii agricoli spun că anul 2017 este un an bun pentru mai multe culturi de cereale, iar prețurile sunt mai mici decât în 2016.

„La grâu am obţinut o producţie de 7.800 kilograme la hectar și la rapiţă am obţinut 4.000 de kilograme. La rapiţă ar fi trebuit să se obţină 4.500 kilograme pe hectar, dar am obținut doar 500 kilograme pe hectar. Însă vom primi despăgubiri de la firma de asigurări. Grâul îl dau cu 600-620 lei pe tonă, iar rapiţa cu 1.650 lei pe tonă“, declara pentru ZF Dimitrie Muscă, proprietar al Combinatului Agroindustrial Curtici, care lucrează 5.000 de hectare.

Un alt fermier, Alexandru ­Gheorghe, proprietarul Somalex, cultivator a 3.300 de hectare în Ialomița și Călărași, este la rândul său nemulțumit de prețurile mici.

„Deocamdată se prefigurează a fi un an mai bun, dar mai sunt şi preţurile, care par a fi în curbă descendentă. Rentabilitatea poate fi mai mică, chiar dacă producţia va fi mai mare. Preţurile au început prost. Anul trecut, mazărea se vindea cu 1 leu pe kilogram, anul acesta se vinde cu 0,8 lei pe kilogram. Câmpul arată mai bine în zona noastră faţă de anul 2016. Anul trecut, în Câmpia Bărăganului nu a plouat deloc timp de o lună, în perioada 8 iulie – 8 august. Până acum am avut parte de ploi, de aceea se preconizează că producţiile de soia, porumb şi floarea-soarelui vor fi mai mari.“

Antreprenorii vor să-și valorifice producția agricolă obținută și altfel decât prin vânzarea lor. Proprietarul companiei Agroserv Confind intenționează să înființeze o fermă de animale pe care să le hrănească cu cerealele și semințele oleaginoase obținute în ferme agricole.

„În loc să vinzi grâu, floarea-soarelui, cereale companiilor străine – care, e drept, îţi plătesc după câteva zile -, fie direct de pe câmp, fie din silozul tău, după câteva luni, mai bine însilozezi produsul după recoltare şi îl consumi în ferma ta de animale“, spunea Ioan Simion, proprietar Confind.

Deși anul acesta a obținut o recoltă de grâu de 5,3 tone la hectar, pentru care este mulțumit, prețul de vânzare este mic. Cu atât mai mult cu cât agricultura depinde foarte mult de vreme.

„În cei patru ani de când am demarat afacerea în agricultură, am învăţat că dacă e ploaie, se obţin recolte mari, bune, dar preţul la cereale scade simţitor. În schimb, dacă e secetă, preţul e bun, însă producţia e mică. Deci fermierul nu prea are de unde câştiga sau, mai exact, cum să facă o marjă de profit care să-i asigure resurse suficiente pentru o dezvoltare sănătoasă a afacerii“, explica acesta.

Concurența rezistă

Deși suntem pe primele locuri în UE la producția de porumb, floarea-soarelui și grâu, avem deficit de ulei, produse de panificație, carne de porc și de vită. Comparativ, Olanda, cu un sfert din teritoriul României, este pe primul loc în UE la producția de ouă și cel mai mare exportator de legume din lume. În timp ce noi avem 1,8 milioane de vaci și 5 milioane de porci, Olanda are 1,8 milioane de vaci și 15 milioane de porci.
Peste 130,7 milioane de tone de cereale va însemna recolta de cereale din acest an din Rusia. Este cea mai mare din ultimii 25 de ani, cu 2,6% mai mult față de recordul din 1978, potrivit estimărilor companiei ProZerno.

Fermierii ruși vor beneficia în acest an de 80 de milioane de tone de grâu și 16,3 milioane de tone de porumb, plus 16,3 milioane de tone de orz. Un motiv pentru cifrele-record îl reprezintă dezvoltarea din ultimii ani a agriculturii din Siberia. „Producţia de grâu ar putea ajunge chiar şi la 85 de milioane de tone. Asta ar fi limita superioară a intervalului de prognoză“, este de părere Vladimir Petrichenko, CEO ProZerno.
Și Departamentul de Stat al SUA prognozează că Rusia va fi în 2017/2018 cel mai mare exportator mondial de grâu.

Cartofii, recoltați mai devreme pentru chipsuri

Fabricile de chipsuri rămase fără materie primă au cerut fermelor să recolteze mai repede producția de cartofi pentru a-și asigura necesarul. Din primele date, rezultă că o asemenea producție de cartofi la hectar nu s-a mai înregistrat de peste 20 de ani.

„În alţi ani, recoltarea începea pe 25 august, iar în acest an a început cu 10 zile mai repede. Cartofii erau potriviţi pentru recoltare. Producţia este bună, mai ales în zona Ciucului, ceva mai slabă în zona Gheorgheni, unde a plouat mai puţin. În judeţ este o producţie bună, în jur de 26 de tone la ora actuală, şi doar 200 de hectare agricole avem recoltate din 8.250, în total“, a spus Török Eugen, director executiv al Direcției pentru Agricultură al județului Harghita.

Culturile de porumb, floarea-soarelui și soia, afectate de seceta din vest

În timp ce producția de cereale păioase a atins cifre-record, seceta a afectat culturile de porumb, floarea-soarelui și soia din vestul țării. „Am informat Comisia Europeană despre situaţia deosebită din România, mai ales de cea din partea de vest, solicitând scris, documentând temeinic, că este necesar a se lua o decizie, astfel încât avansul pentru subvenţii să fie mai mare, la 70%, iar subvenţiile să se dea la timp. Iar în acest timp, vor începe să fie distribuite subvenţiile la fermieri începând cu data de 16 octombrie“, spunea ministrul Agriculturii, Petre Daea.

El a mai subliniat că pentru prima oară Guvernul acordă 2% din PIB pentru agricultură și preciza că suma alocată pentru subvenții este de circa un miliard de euro din bugetul de stat, urmând ca apoi să fie decontată de UE.

Cu toată producția-record la grâu, ministrul Agriculturii nu a putut spune dacă prețul pâinii va scădea.

Producții-record la grâu, secară, rapiță, mazăre, orz

În 2017, producția de grâu, secară și triticale a fost de 10,164 de milioane de tone. Pe o suprafață recoltată de 2,101 milioane de hectare, producția medie s-a situat la 4.836 kg/ha.

Rapița recoltată a fost de 1.684 de milioane de tone, de pe 592.312 de hectare, cu o producție medie de 2.884 kg/ha. Mazărea s-a recoltat de pe 107.593 de hectare, o cantitate de 298.639 de tone, producția medie fiind de 2.776 kg/ha.

Producția de orz și orzoaică a fost de 2,017 milioane de tone, de pe 459.968 de hectare, cu o producție medie de 4.942 kg/ha.

În 2016, producția de grâu a crescut cu 7% față de anul precedent, înregistrându-se 8,413 milioane de tone, cu o medie de 4 tone/ha. La rapiță s-au obținut 1,266 milioane de tone.

În timp ce Liviu Dragnea mușcă cu poftă în fața camerelor de luat vederi din roșiile dezinfectate pe care diverse fete i le prezintă într-un coș steril, despre care nimeni nu spune dacă provin din semințe românești sau nu, ministrul Daea se fotografiază cu angajate de la fermele de protocol cu pepeni în brațe, cei doi reprezentanți ai PSD mai bine s-ar fi gândit cum să facă să pună pe hârtie problemele și propunerile producătorilor autohtoni. Și să treacă pe bune la treabă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.