Cursa cu numărul 50!

Astăzi, de la ora 19.00, sunteţi invitaţi la Sala Mare, la Cursa de șoareci, reprezentația cu numărul 50! În regia lui Erwin Șimșensohn, Cursa de șoareci de Marilia Samper este un irezistibil thriller clasic care îmbină umorul negru, suspansul, situațiile – limită, emoția și jocurile întortocheate ale minții. Nimic nu este ceea ce pare, toată lumea are ceva de ascuns, iar surprizele se dezvăluie la fiecare pas… greșit. Un idilic decor britanic devine peste noapte locul de desfășurare a unui formidabil “policier”, în care fiecare gest reprezintă o potențială probă judiciară. Fiecare personaj devine suspect, iar fiecare răsturnare de situație – o lovitură de teatru, în această punere în scenă a uneia dintre cele mai faimoase piese de teatru din lume.

Un text contemporan al unei scriitoare spaniole, cu piese montate pe importante scene din Barcelona, care afirmă despre opera sa: „Sunt interesată de natura umană și de ceea ce motivează oamenii să acționeze, uneori în moduri ciudate. În scrierile mele am încercat să explorez laturile întunecate ale individului, să cercetez amănunțit temerile, obsesiile, dorințele, mereu într-un context recognoscibil, cu care spectatorul să se poată identifica, dar lăsând spațiu pentru imaginație și poetic”.

O montare cu o distribuție extraordinară, care reunește trei generații de actori, sub îndrumarea unuia dintre cei mai talentați regizori tineri ai momentului. Un spectacol în care personajele își trăiesc drama personală până când, treptat, povestea fiecăruia se întrepătrunde cu povestea celuilalt, ca într-un puzzle care, odată asamblat, va dezvălui imaginea finală”Cursa de șoareci în această interpretare bine strunită regizoral, este un spectacol care captivează și emoționează publicul, iar cu siguranță va înregistra și la noi, un record de reprezentații”, apreciază Ileana Lucaciu

Regie: Erwin Șimșensohn

Scenografie: Liliana Cenean Muzica: Vlaicu Golcea Light design: Daniel Klinge

În distribuţie: Ileana Olteanu, Dragoş Stemate, Florin Călbăjos, Lari Giorgescu, Petre Ancuța, Simona Bondoc, Tomi Cristin, Ada Galeș, Cosmina Olariu, Mihai Calotă Gavril Pătru, Silviu Biriş, Răzvan Oprea

“Dor de Eminescu”

Recitalul de poezie și muzică, susţinut de atorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa pornește de la manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale lui Mihai Eminescu și propune un dialog inedit în care cuvântul rostit se completează cu intermezzo-uri din muzica clasică şi contemporană. Spectacolul a fost prezentat cu succes pe diverse scene din Europa, Statele Unite și Canada.

“Acesta este un spectacol inedit, care include selecţiuni din manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale marelui poet. Grosul operei lui Eminescu se afla în celebra lui ladă cu care umbla pe unde se muta şi în care îşi ducea caietele şi notaţiile lui, şi care acum, în sfârşit, au fost tipărite prin sistem digital, facsimilate de către Academia Română”, explică Ion Caramitru

„Stilul contribuţiei mele muzicale în acest spectacol imaginat de Ion Caramitru (…) este ca o fereastră către poezie. Nu este o ilustraţie, ci un discurs aparte. Artele sunt orgolioase, nu se aseamănă, dar se pot întâlni dacă ajung la acel nivel superior al bucuriei împărtăşite“, mărturiseşte Aurelian-Octav Popa

„Un recital tulburător din opera lui Eminescu. Pagini inedite cu întrebări răscolitoare despre timp, viaţă şi moarte, cu multă metafizică, bucurie intelectuală şi emoţie… romantică”, apreciază criticul Doina Papp

Regie: Ion Caramitru

Vineri 19 iunie, ora 21:00, la Amfiteatru

“Noii infractori”

Cu Noii infractori, autoarea israeliană de succes Edna Mazia vă oferă prilejul unei întâlniri de cinci stele, cu personaje ce vă vor atrage în sarabanda întâmplărilor din care nu veți scăpa decât lăsând râsul să vă cuprindă și să vă conducă spre destindere fără cale de-ntors…

Veți râde cu lacrimi la provocările cărora le fac față „noii infractori”… Umorul și înțelepciunea unei familii oneste din zilele noastre vă vor convinge că merită să înfrunți soarta chiar dacă ajungi jucăria ei, chiar dacă lumea întreagă a luat-o razna și …chiar dacă „totul nu e decât …un mare bordel”!!!

Autoare dramatică, scriitoare, scenaristă și regizoare de teatru, Edna Mazia (n. 24 iulie 1949, Tel Aviv, Israel) a absolvit cu titlul de master studii de filosofie și teatru la Universitatea din Tel Aviv, unde a predat mai târziu cursuri de scriere creativă. La Teatrul Kameri din Tel Aviv a regizat piesele prietenei ei celei mai bune, Anat Gov: Prietenele cele mai bune, Lisistrata 2000, Vai, Doamne, Bărbat casnic, O familie caldă.

Bogata ei activitate în domeniul teatrului a fost precedată de câteva scenarii de film scrise pentru regizorul israelian Amos Gutman. Cu piesa Mischakim Bechatzer Ha-achorit (Jocuri în curtea din spate, 1993), o docudramă inspirată de un caz de viol în grup care a cutremurat țara, din kibuțul Shomrat – 1993, urmată de Sipur Mishpahti (Poveste de familie, piesă în două acte, editura Or Am – 1997), și de Hamordim (Rebelii), piesă în doua acte, editura Or Am – 1999, inspirată de activitatea politică a părinților ei, Edna Mazia și-a cucerit faima de dramaturg bine ancorat în realitate și a obținut importante premii și distincții.

“Actorii strălucesc. În rolul Dorinei (matroana), Virginia Mirea realizează un tur de forţă. Cu inflexiuni de glas speciale, cu mişcări pe multe planuri sufleteşti, care o pun mereu în centrul atenţiei. Dedicată spre comedie, actriţa joacă emoţionant şi drama, paradoxul situaţiei, momentele hilare care abundă şi dau ritm drăcesc piesei.

Viziunea regizorală a lui Caramitru pune accentul pe clasicitate fără frivolitate, deşi el montează frivolitatea! Regizorul nu fuge de lungimea piesei, scurtând-o, ci şi-o asumă şi-o face dinamică prin ritmuri alerte. Jocul actorilor e regizat la detaliu şi amănunte picante ne vorbesc despre tipologie. Există un haz rafinat. Nimic nu este prea mult; este exact cât trebuie.

Piesa şi spectacolul sunt condamnate la succes!”.

Regie: Ion Caramitru

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu. Light design: Chris Jaeger.

Coregrafie: Florin Fieroiu

În distribuţie: Virginia Mirea, Andrei Finţi, Alexandrina Halic, Teodora Mareş, Silviu Biriş, Afrodita Androne, Ileana Olteanu, Aylin Cadîr, Cosmina Olariu, Daniel Badale, George Piștereanu, Mihai Verbiţchi, Alexandru Hasnaş, Viorel Florea, Alexandru Popescu, Aris Bănuţoiu

Interpretarea melodiei „Hava Nagila”: Emy Drăgoi

Sâmbătăt,15 iunie, la ora 19:30, la Sala Mare

“ L Om Dada“un spectacol coregrafic de Gigi Căciuleanu

În 2016 s-au împlinit 120 de ani de la naşterea celui care, la vârsta de 20 de ani, a făcut să se nască Dadaismul universal, revoluţionînd astfel arta modernă: Tristan Tzara.

Cu acest nou spectacol al său la TNB, artistul Gigi Căciuleanu, nume care a făcut înconjurul lumii, aduce în scenă nu doar talentul său de regizor-coregraf, ci şi pe cel de interpret, într-un spectacol în care, alături de actorul Lari Giorgescu, își propune să demonstreze că…

“Toți suntem dadaiști. Defragmentăm, aruncăm ceva din noi pe scenă și în viață. De ce L’Om DAdA? Pentru că am vrut să alătur aceste cuvinte, „om” în limba română, cu „dada” – universalul, explică Gigi Căciuleanu. Am pornit de la L`homme approximatif, textul lui Tristan Tzara, teribil de poetic, deloc absurd, frumos, nefragmentat, stufos, plin de semnificații, foarte actual chiar și după 100 de ani. Omul aproximativ este de fapt arhetipul omului cât se poate de exact, și anume actorul și dansatorul”.

“… ce poate fi mai aproximativ decât omul, decât fiinţa umană…decât destinul său…destinele sale…

… omul aruncat în lume la întâmplare… prins în pânza de păianjen a incertitudinilor planetare…a geografiei… a geografiilor… a istoriei… a istoriilor…

… poate doar mişcarea-mişcările… gestul-gesturile, fibrele corpului… imperceptibilele schimbări în muşchii feţei… trecere de nori pe ecranul existenţei… să-l mai scoată pe om din aproximaţie… să încerce să-i descifreze incerta şi fragila fiinţă…

…dar la ce bun?… de ce să nu-i lăsăm omului privilegiul de a-şi dansa viaţa cu incertitudinea… incertitudinile… sale…” Gigi Căciuleanu

Spectacolul este produs sub auspiciile Centrului de Cercetare și Creație Teatrală Ion Sava, în colaborare cu Gigi Căciuleanu Romania Dance Company și Fundația Art Production și cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Regie: Gigi Căciuleanu

Asistent coregrafie: Lelia Marcu Lighting design: Cristian Simon

Sunet: Dorel Sidorof, Liviu Stoica Lumini: Ionuț Vlașcu

Sâmbătă, 15 iunie, la ora 20:00, la Sala Atelier

“Furtuna“

Un basm despre un duce detronat, devenit magicianul Prospero, și despre fiica lui, Miranda. O comedie a iluziilor, feerie, un text despre putere și răzbunare, Furtuna, de William Shakespeare, este, mai presus de orice, interpretare, o piesă despre puterea demiurgică a artei și imaginației. Știința lui Prospero depășește legile oamenilor, controlează natura, stăpânește duhuri și provoacă iubirea.

“O distribuție impresionantă, cu Ion Caramitru în rolul Prospero, într-o montare captivantă, cu ritmuri frenetice, umor și emoție, de o plasticitate puternică și o ilustrație muzicală ale cărei cadențe urmăresc spectatorul mult timp de la ieșirea din sală.

Constat că de la premieră, spectacolul a câştigat în armonie, un echilibru între elan şi rigoare. Decorul-personaj al lui Nikola Toromanov, lumina lui Chris Jaeger, costumele Andradei Chiriac, arabescul mişcărilor lui Florin Fieroiu, cocktailul muzical (unde se întâlnesc Carl Orff şi Joe Cocker), ales de Morfov şi adus la rampă de Lucian Maxim, aruncă o punte expresivă peste timp şi spaţii, amplificând beatitudinea şi miracolul.

În rostirea lui Ion Caramitru, simţim «visarea fermecată şi sfâşietoare a lui Shakespeare». Prezenţa sa spiritualizează, încarcă montarea, în final, cu o emoţie sacră. Un actor cu vocaţie shakespeariană…”, consideră critical de teatru Ludmila Patlanjoglu

Regie: Alexander Morfov

Decor: Nikola Toromanov Costume: Andrada Chiriac

Light design: Chris Jaeger Coregrafie: Florin Fieroiu

În distribuţie: Ion Caramitru, Ciprian Nicula/ Alex Călin, Crina Semciuc/ Alexandra Sălceanu, Mihai Călin, Istvan Teglas, Gavril Pătru, Ioan Andrei Ionescu, Andrei Finţi, Vitalie Bichir, Marcelo-S Cobzariu, Mihai Calotă ş.a.

Duminică, 16 iunie, la ora 19:30, la Sala Mare

Conferințele TNB

Duminică, 16 iunie, la ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Marian Voicu va susține conferința cu tema Tezaurul României de la Moscova – o problemă istorică, politică sau de drept internațional?

Este cel mai vechi litigiu al României. Au trecut 100 de ani, două războaie mondiale, revoluţii, lovituri de stat, valuri de foamete şi deportări. Lumea a suferit transformări uriaşe, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă.

Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depozite şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrise, cărţi rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.

Inventarele sunt însă, cu excepția aurului BNR, sumare, incomplete și niciodată centralizate.

“După mai bine de 100 de ani, întrebările fundamentale rămân aceleași: ce am trimis și ce am primit? Mai este chestiunea Tezaurului de actualitate? Este de natură politică, istorică sau de drept internațional? Care este contenciosul româno-rus? Cât de importante sunt documentele inedite care continuă să apară?

Nu există o dispută similară în lume. Dacă de 100 de ani, românii vorbesc de Tezaurul românesc, rușii preferă sa vorbească de istoria Tezaurului românesc.

Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Este aceasta o situaţie fără ieşire?”, se întreabă Marian Voicu