Cum motivează CCR respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă

Curtea Constituţională a României susţine, în decizia prin care a respins candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale, că dreptul de a fi ales într-o funcţie publică nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, iar candidaţii trebuie să respecte Constituţia şi să apere valorile democraţiei, inclusiv apartenenţa României la UE şi NATO.

„Persoana care exercită această demnitate, prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului și a societății consacrate în Legea fundamentală. Contestarea lor nu poate fi acceptată, întrucât Președintele României prin natura funcției sale reprezintă un garant al statului de drept și al democrației constituționale, principii care stau la baza organizării și funcționării statului. A nega sau a distorsiona aceste principii echivalează cu a repudia însăși ideea de Constituție și constituționalism, care caracterizează existența statului de drept”, se arată în HOTARAREA-nr.2 a CCR.

Diana Şoşoacă pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la calitatea României de stat membru al UE şi NATO, precizează Curtea Constituţională, în motivare.

„Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul ca doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoiala şi desconsidera obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, se arată în document.

Curtea menţionează că libertatea de exprimare şi diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică sunt garantate de Constituţie.

„Candidatul la funcţia de preşedinte al României este conştient de semnificaţia informaţiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăţilor şi raţionamentelor transmise în spaţiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituţie şi la valorile acesteia, nefiind, aşadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu. În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale. Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public. O astfel de conduită aduce în discuţie problema folosirii instituţiilor şi procedurilor constituţionale în scopul negării în final a exigenţelor, principiilor şi valorilor reglementate constituţional”, spun judecătorii de la CCR.

Potrivit instanţei constituţionale, este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită „efervescenţă şi vivacitate” a discursului politic, că una dintre caracteristicile principale ale democraţiei este posibilitatea exprimării libere a opiniilor privind rezolvarea problemelor societăţii în cadrul dezbaterii publice sau că în perioada preelectorală dezbaterea privind candidaţii şi programele lor contribuie la dreptul publicului de a primi informaţii şi cristalizează capacitatea alegătorilor de a alege în cunoştinţă de cauză dintre candidaţii propuşi, însă, în speţă, „Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziţii cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic şi antisemit de către doamna Diana Iovanovici Şoşoacă şi despre o conduită sistematică, persistentă şi îndelungată, menită să afecteze fundamentele constituţionale ale statului român şi ale garanţiilor acesteia, respectiv apartenenţa României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituţiei reprezintă un atac frontal la ideile şi principiile democratice şi la ordinea constituţională”.

În consecinţă, Curtea reţine în motivare că, raportat la actele şi faptele descrise de contestatori şi reţinute la paragrafele (…) prezentei hotărâri, înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici Şoşoacă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024 încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 şi 149, cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei, corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO.