Judecătorii de la Judecătoria Sectorului 1 au motivat decizia privind menținerea controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu.
Există suspiciune rezonabilă pentru infracțiunea promovare a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, arată judecătorii.
Cu privire la două dintre cele trei acuzații judecătorul consideră însă că nu există suspiciuni rezonabile.
”Referitor însă la infracțiunea de iniţiere sau constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prev. de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002 și la infracțiunea de iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prev. de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018, judecătorul consideră că, la acest moment, nu există suspiciunea rezonabilă că inculpatul le-ar fi comis”.
Judecătoria Sectorului 1 a respins joi, ca neîntemeiată, plângerea depusă de Călin Georgescu împotriva măsurii controlului judiciar, în dosarul în care este cercetat penal pentru şase infracţiuni, printre care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus miercurea trecută sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, el având mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare, şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată.
Georgescu este acuzat că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Plus, si cu asta închei, ca, în 1937, Iuliu Maniu si Corneliu Zelea Codreanu încheie un pact de neagresiune electorala la care adera si Gheorghe I. Brătianu şi Constantin Argetoianu, împotriva lui Gheorghe Tatarescu. Maniu, Bratianu, Argentoianu, fiind,actualmente, glorificati, si Georgescu, care spune ca „legionarii au facut si fapte bune”, condamnat.