Motivele pentru care românii trimit acasă tot mai puțini bani

De când s-a amplificat migrația pentru muncă a românilor, s-au tot numărat banii trimiși acasă de ai noștri. Curiozitatea este că, deși România nu știe oficial câți români muncesc departe de România, se știe cu certitudine câți bani trimit în țară. Euro cu euro, cent cu cent. Astfel că statisticile BNR au ajuns să arate faptul că, în primele cinci luni din acest an, investiţiile străine au depăşit, în premieră, sumele trimise acasă de românii plecaţi în străinătate.

Ca să aflăm de ce românii au ajuns să trimită tot mai puțini bani acasă, i-am întrebat pe lideri de asociații implicați în viața comunităților pe care le reprezintă, din Italia și Spania, acolo unde suntem cei mai numeroși.

Înglodați în datorii la băncile spaniole

Adriana Puică, președinta Asociației de Români din La Plana, Spania:

Da, este adevărat, știm că se trimit mai puțini bani în România din Spania, situația noastră. Ne-o spun agenții economici localizați aici. Explicația ne este greu sa o dăm, nu am centralizat răspunsurile. Aș putea să vă dau câteva puncte de vedere ale unora: În urma crizei economice de acum câțiva ani, printre cei mai afectați prin pierderea locului de muncă sau diminuarea salariului au fost emigranții. Știm că din rândul emigranților din Spania, românii sunt cei care au accesat cu mai mult curaj ceea ce ofereau băncile la momentul respectiv, adică: ipoteca la cumpararea unui apartament sau rata la cumpărarea unei mașini. Toate acestea, la care adăugăm, în unele cazuri, pierderea locului de muncă (traiul zilnic fiind susținut doar cu un ajutor de somaj), în alte cazuri scăderea salariului, cu toate cheltuielile lunare rămânând la fel, au dus la scăderea sumei ce se trimitea în țară celor apropiați. De asemenea, mai este întâlnită și situația în care ni se spune că familiile au preferat să își aducă aici copiii. Pentru a studia în Spania. Mulți spun că fac o economie destul de importantă și că, în același timp, oferă copiiilor un alt viitor. Știm că există lipsă de încredere a românilor emigranți în sistemul public românesc, în special cel educațional. În Spania, ne confruntăm și acum cu o rată a șomajului destul de mare. Per ansamblu, motivul pentru care se trimit mai puțini bani în România este acesta: veniturile românilor rezidenți în Spania au scăzut în ultimii ani, în timp ce cheltuielile au rămas aceleași.

Motive multiple de a investi în Italia

Gabriel Pârjolea, consilier cultural, Roma, Italia:

Din punctul meu de vedere, motivele sunt mai multe: o aşezare a emigrației românesti, aflată la a doua sau a treia generație, cu eliminarea opțiunii de întoarcere deocamdată în ţară; decesul celor apropiați, cărora copiii aflați în străinătate le trimit lună de lună bani pentru traiul de zi cu zi; dificultatea obținerii unui loc de muncă stabil, deci, implicit, crearea de rezerve economice pentru perioade dificile in țările de reşedință; nu în ultimul rând, lipsa unei stabilități politice și legislative care ar putea motiva investiții în țară (case, societăți comerciale sau conturi bancare).
De asemenea, un sistem social bolnav, aproape în moarte clinică, în ceea ce privește fiscalitatea, sănătatea, învățământul și administrația publică. Aș adăuga și incapacitatea politicului, ba mai mult, sfidarea cu care suntem tratați de către TOATE formațiunile politice din România, în raporturile aproape inexistente dintre noi, românii emigrați și domniile lor.
Ca o concluzie, românii din afara granițelor au găsit alte opțiuni de a investi banii, cu siguranță în țările de adopție.

Ne construim locuințe în alte țări

Daniel Țecu, președinte Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE):

Primul motiv pentru care românii din Diaspora au trimis mai puțini bani este acela că, din cauza crizei, nu mai primesc așa mulți bani ca înainte. Faptul că o parte dintre acești români s-au acomodat în țara în care au decis să locuiască și au decis, poate, să nu se mai întoarcă în țară poate explica un al doilea motiv. Să nu uităm că unii dintre ei își construiau case în țară. Acum, foarte mulți își cumpără sau își construiesc case în țările de adopție. Foarte mulți trimiteau banii în tară, familiilor, deci părinților și copiilor rămași acasă. S-a observat, însă, că unele familii, numeroase de altfel, și-au luat copiii cu ei, și chiar părinții, iar astfel, motivul de a trimite bani în țară a dispărut.

BNR a anunțat, foarte recent, că datele băncii naționale arată că în primele cinci luni din acest an investiţiile străine directe (ISD) au însumat 1,444 miliarde de euro, în timp ce remiterile au fost de 1,425 miliarde de euro, reprezentând 98,6% din totalul ISD. Raportul dintre remiteri şi ISD a fost de peste 100% în ultimii 10 ani şi s-a apropiat chiar de 200%.

Cei doi indicatori (ISD și remiteri, n.red.) „au ca numitor comun criza“, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie al băncii centrale. În anii dinaintea crizei din 2008-2010 şi în perioada ulterioară, inclusiv în 2016, raportul dintre sumele trimise acasă – remiterile – din străinătate de către expaţii români, pe de-o parte, şi investiţiile străine realizate de companii, de cealaltă parte, a fost supraunitar, în sensul că remiterile erau mai mari decât investiţiile. Dar în primele cinci luni, acest raport a devenit subunitar, remiterile fiind, în premieră, depăşite de investiţiile străine.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Simona Popescu 220 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.