Declaraţiile făcute de un membru al cercului intim al preşedintelui Chinei arată că potentaţii de la Beijing şi marii afacerişti chinezi nu au deloc încredere în sistem. De fapt, aceştia acţionează ca şi cum s-ar pregăti pentru o prăbuşire a regimului, transferând urişe sume de bani în Vest. Cei cu conexiuni politice importante o fac cât se poate de legal, prin achiziţii şi fuziuni cu mari companii străine. Chinezii de rând, care nu pot ocoli legea ce restrânge valuta pe care o pot achiziţiona la 50.000 de dolari anual, vor fi cei mai loviţi de o eventuală instabilitate politică şi economică.
O privire la felul în care capitalul părăseşte China poate oferi imaginea unei economii şi a unui sistem politic mult mai vulnerabil decât pare.
Capitalul chinez părăseşte ţara într-un ritm care a uluit presa economică occidentală. Calea cea mai frecvent aleasă pentru asta au fost fuziunile şi achiziţiile unor companii occidentale de către cele din China. Investiţiile chineze în străinătate au fost într-atât de mari, încât în trimestrul trei din 2015 au ajuns să depăşească excedentul de cont curent al ţării. Amploarea fenomenului în 2015 i-a făcut pe analiştii de la Bloomberg să considere că este vorba de o politică impusă de conducerea de la Beijing, iar o posibilă raţiune ar fi dorinţa de a obţine active în dolari şi euro, înaintea unei devalorizări a yuanului.
Politica aceasta de achiziţii a făcut ca datoriile companiilor chineze să crească uriaş. Spre exemplu, compania Fosun, care a achiziţionat Club Med şi Cirque du Soleil, avea în iunie 2015 o datorie de 55 de ori mai mare decât veniturile brute. La fel, Cosco, care a achiziţionat portul Pireu pentru 370 de milioane de dolari şi a promis să investească aici jumătate de miliard de dolari, are o datorie de 41,5 ori mai mare decât veniturile brute.
Companii din China cu datorii atât de mari se extind în întreaga lume, transferând fondurile locale în alte state, aparent în dauna economiei naţionale şi a sistemului bancar autohton. Şi acest transfer de fonduri are loc nu numai sub forma achiziţiilor de companii occidentale, ci şi pe piaţa imobiliară.
A făcut furori în presa americană şi canadiană fenomenul imobiliar din Vancouver, însoţit şi de o serie de crime în cadrul comunităţii chineze. Aici piaţa imobiliară a explodat pe măsură ce miliardarii chinezi au devenit interesaţi de taxele reduse şi de imigraţia în creştere. Treptat, zonele rezidenţiale din oraşul canadian au început să se umple de statuete de jad şi de maşini de lux conduse de chinezi. “Aducem oameni care nu vor decât să-şi depoziteze banii aici sub o formă sau alta. Asta duce la creşterea preţurilor, pentru că ei tratează acest oras ca pe o staţiune turistică”, spune unul dintre locuitorii din Vancouver.
Ce explică această migrare a capitalului din China? Prima explicaţie ţine, după cum arătam, de o strategie a guvernului chinez, de o pregătire a devalorizării yuanului. Însă, în urmă cu câteva zile, fiul unui general chinez apropiat de cercul preşedintelui Xi Jinping a venit cu o explicaţie mult mai simplă.
Luo Yu, fiul fostului şef al Statului Major al armatei chineze, a declarat pentru New York Times că majoritatea familiilor politicienilor influenţi îşi transferă banii în străinătate. “Nu cred că vor rămâne la putere prea mult timp – mai devreme sau mai târziu se vor prăbuşi”, a spus Luo, colonel în armata chineză, ai cărui fraţi sunt parteneri la compania Anbang, o companie cu datorii uriaşe care a încercat să cumpere lanţul hotelier Starwood. “Deci, potentaţii îşi transferă banii”, spune Luo.
Luo face parte dintr-o categorie privilegiată în China. El este un “prinţişor”, aşa cum sunt numiţi copiii politicienilor de rang înalt şi ai ofiţerilor care au deţinut funcţii importante înainte de Revoluţia Culturală începuta în 1966. Preşedintele Xi Jinping este şi el un “prinţişor”.
Ce spune colonelul Luo este că bogaţii Chinei, politicieni şi militarii importanţi se pregătesc pentru zile negre, ceea ce poate însemna o revoluţie care să răstoarne actualul sistem. Această teamă poate fi însă contagioasă, iar chinezii din clasa de mijloc, care deţin mii de miliarde de dolari în băncile chineze, le-ar putea urma exemplul transferării averilor în Vest, iar aceasta ar grăbi sfârşitul, printr-un colaps al sistemului bancar.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.